România a intrat în criza Covid-19 cu vulnerabilități legate de datoria externă și de stat, competitivitatea costurilor și de un mediu de afaceri imprevizibil, vulnerabilități care au continuat să se adâncească, potrivit Comisiei Europene. Executivul UE notează că ratele datoriilor au crescut semnificativ, iar poziția externă a țării s-a deteriorat.
În februarie, Comisia a concluzionat că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice, determinate, în principal, de scăderea competitivității costurilor, deteriorarea poziției externe și de deficitul de cont curent în creștere, într-un context de politică fiscală expansivă și un mediu de afaceri imprevizibil.
În tabloul de bord actualizat cu datele pe 2019, deficitul de cont curent, poziția investițională internațională netă a României (NIIP - stocurile de active și pasive financiare externe) și indicatorii de creștere a costului unitar al forței de muncă depășesc valorile indicative la nivelul UE, arată Comisia în raportul privind mecanismul de alertă din pachetul de toamnă al Semestrului European.
Raportul privind mecanismul de alertă (RMA), instrument de detectare a posibilelor dezechilibre macroeconomice, constată că, în timp ce dezechilibrele macroeconomice erau în curs de reducere înainte de izbucnirea crizei provocate de epidemia de Covid-19, în prezent riscurile de apariție a unor dezechilibre par a fi în creștere în toate cele 12 state membre care se confruntau deja cu dezechilibre înainte de epidemie (România, Croația, Cipru, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Portugalia, Spania și Suedia)
Comisia recomandă elaborarea de bilanțuri aprofundate care să identifice și să evalueze gravitatea posibilelor dezechilibre macroeconomice în cele 12 state.
