România continuă să înregistreze dezechilibre macroeconomice și trebuie să accelereze politicile fiscale în vederea încetării situației de deficit excesiv, potrivit Comisiei Europene, care recomandă, de asemenea, autorităților să pună în aplicare măsurile din PNRR și să reducă dependența de combustibilii fosili.
Din aprilie 2020, România face obiectul unei proceduri de deficit excesiv, ca urmare a încălcării, în 2019, a pragului de deficit prevăzut în tratatul de aderare la UE. În iunie 2021, Consiliul UE a adoptat o nouă recomandare adresată României, pentru a pune capăt deficitului public excesiv până cel târziu în 2024.
În pachetul de primăvară al Semestrului European, publicat luni, Comisia Europeană notează că deficitul bugetar “a scăzut într-o oarecare măsură, dar rămâne un motiv de îngrijorare”.
“Creșterile ad-hoc ale pensiilor și salariilor din trecut, împreună cu veniturile publice scăzute, au condus la deficite mari încă dinainte de criză. În 2021, deficitul a fost de 7,1% din PIB, în scădere de la 9,3% în 2020. Cheltuielile suplimentare pentru combaterea pandemiei și compensarea creșterilor prețurilor la energie au împiedicat reducerea deficitului, care este preconizat însă să scadă într-o oarecare măsură până în 2023, datorită redresării creșterii economice și creșterii colectării veniturilor, susținute de planul de redresare și de reziliență (PNRR)”, potrivit documentului citat.
Comisia avertizează însă că reducerea deficitului la sub 3% din PIB până în 2024 va fi dificilă fără introducerea unor măsuri corective.
“Deficitul primar structural mare stabilit pentru 2023, datoria publică în creștere, sensibilitatea acesteia la șocurile macrofiscale și incertitudinea din jurul proiecțiilor de bază privind datoria indică provocări fiscale substanțiale și moderate pe termen mediu și, respectiv, lung”.
Deficitele fiscale au contribuit, de asemenea, la o balanță de cont curent negativă și la o datorie publică mai mare, cu o finanțare mai costisitoare, potrivit Comisiei, care notează că, în prezent, spread-ul randamentului obligațiunilor românești este cel mai mare din UE, iar datoria suverană abia dacă este încadrată în categoria "investment grade" (recomandată pentru investiții).
Pentru 2022 și 2023, Comisia recomandă României să ia măsuri în vederea încetării situației de deficit public excesiv, să procedeze la punerea în aplicare a PNRR și să finalizeze rapid negocierile la Bruxelles privind documentele de programare a politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, în vederea începerii punerii în aplicare a acestora.
De asemenea, Executivul UE recomandă autorităților să reducă dependența de combustibili fosili la nivel național, prin extinderea în continuare a producției de energie sustenabilă și creșterea capacităților de interconectare cu țările vecine, precum și să accelereze ritmul renovărilor clădirilor, “pentru a avansa eficiența energetică a parcului de clădiri”.
Războiul din Ucraina
Comisia se așteaptă ca invazia Rusiei în Ucraina să aibă un impact negativ asupra economiei României. “Efectele negative directe ale invaziei vor fi probabil limitate, datorită legăturilor comerciale globale reduse ale României cu Rusia și Ucraina. Cu toate acestea, efectele indirecte ar putea fi considerabile”, potrivit Comisiei.
Executivul UE notează că impactul asupra prețurilor energiei și ale materiilor prime “are implicații mai ample”.
“Având în vedere importanța Rusiei și a Ucrainei ca furnizori de petrol, gaze și mărfuri (alimentare și nealimentare) pe piețele globale, prețurile au crescut semnificativ. România își produce cea mai mare parte a gazului pe plan intern, dar importă aproape 20% din consumul total de gaz, importuri care depind, în mare măsură, de o conductă rusească via Ucraina. În același timp, importurile de țiței rusesc reprezintă principalul input pentru marea industrie de rafinare, care reexportă apoi produse petroliere finite. În consecință, inflația va continua să crească, ceea ce va frâna consumul privat, în pofida măsurilor excepționale introduse pentru a atenua impactul facturilor la electricitate și gaze asupra gospodăriilor și IMM-urilor”.
Comisia mai arată că anumite sectoare, cum sunt industria auto și construcțiile, sunt deosebit de expuse la importurile de energie, la fluctuațiile prețurilor energiei și la necesarul de materii prime.
În ceea ce privește economia României, Comisia notează că perspectivele de creștere sunt moderate, pe fondul unei încetiniri la finele anului trecut și al războiului din Ucraina.
“Se preconizează că produsul intern brut real va crește doar cu puțin peste 2% în 2022 și 2023, sprijinit, în principal, de investițiile din mai multe fonduri UE, inclusiv din PNRR. Exporturile și importurile ar urma să crească într-un ritm mai lent din cauza blocajelor și a penuriei de aprovizionare, iar deficitul de cont curent va rămâne în general neschimbat”.
Comisia estimează creșterea în continuare a inflației, deoarece prețurile ridicate la energie vor afecta alte bunuri și servicii, în conformitate cu tendințele globale.
