Banca Națională a României se angajează să lupte cu instrumentele pe care le are la dispoziție, în principal prin reglementare, împotriva schimbărilor climatice. Banca va realiza o analiză pentru ca împrumuturile considerate “verzi” să aibă un impact mai mic asupra capitalului băncilor și va face anual teste de stres.
Finanțarea firmelor pentru proiecte verzi însumează peste 1 miliard de euro în bilanțurile băncilor, dar există un potențial de îndatorare sustenabilă pe acest segment de trei ori mai mare, estimează autorii raportului. La această sumă s-ar adăuga creditele verzi acordate populației pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor (0,4 mld euro reprezintă portofoliul actual al băncilor) și finanțării proiectelor verzi ale unităților administrativ-teritoriale. Ponderea activelor verzi în portofoliul sectorului bancar românesc este de circa 3%, față de o medie UE de aproape 8%.
BNR anunță, chiar în timpul summit-ului ONU de la Glasgow, că va lua propriile măsuri în legătură cu schimbările climatice. Astfel, banca centrală anunță un angajament prin care urmărește să crească “de o manieră sustenabilă” accesul la finanțare pentru proiectele de pe agenda schimbărilor climatice, precum și pentru “creșterea transparenței, îmbunătățirea raportării și disponibilitatea informațiilor referitoare la schimbările climatice și creșterea nivelului de conștientizare cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra societății și a sistemului financiar”.
În acest sens, BNR va comunica cu băncile și alte instituții financiare sub reglementarea sa recomandări care să acopere cel puțin domeniile guvernanței, strategiei, gestionării riscului, scenarii de stres și transparență.
Banca va face și o analiză de oportunitate pentru a reduce cerințele prudențiale pentru finanțarea verde, astfel încât aceste împrumuturi să fie promovate – cerințe prudențiale mai laxe înseamnă o povară mai mică pe capitalul bancar, deci și o acoperire mai redusă a acestor împrumuturi din perspectiva riscurilor. Banca arată, însă, că se va urmări să nu fie afectată stabilitatea financiară. Modelul de acțiune este cel de la nivelul Uniunii Europene.
BNR se mai angajează și să construiască un tablou pentru monitorizarea riscurilor asupra sectorului bancar generate de schimbările climatice, precum și să facă anual exerciții de testare la stres privind problematica riscurilor climatice în sectorul bancar și să publice rezultatele acestora.
Informațiile privind împrumuturile verzi urmează să fie trecute în Centrala Riscului de Credit.
Banca mai arată că a făcut demersuri și până acum pe tema schimbărilor climatice, cum ar fi aderarea la Rețeaua băncilor centrale și autorităților de supraveghere pentru ecologizarea sistemului financiar (Network for Greening the Financial System, NGFS), dar și înființarea Biroului de Sustenabilitate și Economie Verde în cadrul băncii, unde este angajată și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă.
Angajamentele sunt preluate din recomandările unui raport realizat sub coordonarea Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială. BNR face parte din Comitet și a contribuit la raportul publicat în această vară.
Există și presiuni asupra băncilor ca urmare a măsurilor legislative de combatere a schimbărilor climatice. Circa jumătate din creditele acordate firmelor sunt către cele care activează în domenii afectate de schimbările climatice. Creșterea taxei pe carbon riscă să afecteze grav situația financiară a companiilor. Deja prețul pe tona de emisii s-a dublat de la 30 la 63 de euro în acest an și la 75 de euro, ceea ce pare o estimare nu departe în timp, pierderea firmelor s-ar vedea și în sectorul bancar, unde capitalizarea s-ar reduce cu între 1,8 și 17%, în funcție de diferite ipoteze, arată raportul.
Economistul șef al BNR avertiza recent că trebuie să ne obișnuim cu creșterea prețurilor la energie, în condițiile în care avansul din acest an este cauzat în parte de scumpirea certificatelor. Mai mult, tona de emisii ar trebui să coste 100 de euro astfel încât să fie eficientă politica europeană.
Țările G20 s-au angajat să limiteze la 1,5 grade creșterea temperaturii medii globale față de nivelul preindustrial.
