Banca Națională a României se arată îngrijorată de efectele pe care creșterea salariilor le-ar putea avea asupra inflației și competitivității economiei, potrivit minutei celei mai recente ședințe de politică monetară. Retorica BNR cu privire la dinamica salariilor, inclusiv în ceea privește majorarea salariului minim precum și creșterea lefurilor la stat, este mai aspră decât în ultima vreme. Analiștii au vorbit recent despre indicii ale unei spirale salarii-prețuri.
Salariul mediu net a crescut în februarie cu 14,2% față de anul anterior și s-a apropiat din nou de pragul de 1.000 de euro. Dinamica reală a accelerat la 6,5%, în condițiile încetinirii inflației.
Dinamica salarială devine principala preocupare a BNR, potrivit minutei ședinței de politică monetară din 16 aprilie, în care banca a menținut dobânda cheie la 7% pe an.
Scăderea dinamicii inflației de bază (din calculul căreia sunt eliminate prețurile volatile și cele administrate) la 7,1% în martie, de la 8,4% la finele anului trecut, este atribuită de BNR unui efect de bază, scăderii cotațiilor la mărufurile agroalimentare și din plafonarea adaosului comercial la unele alimente, în timp ce dinamica prețului importurilor s-a temperat. În sens invers însă acționează măsurile fiscale care au intrat în vigoare la începutul anului curent, creșterea anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt și creșterea costurilor salariale pe parcursul anului trecut, „transferate, cel puțin parțial, asupra prețurilor unor servicii și bunuri, inclusiv pe fondul revigorării consumului privat”.
Această combinație, de creșteri salariale reale și revenire a consumului, este ceea ce îngrijorează banca centrală în mod special, deoarece în opinia sa ar putea duce la aprinderea inflației și la pierderea competitivității externe.
„Preocupante din perspectiva inflației, dar și a competitivității externe, au fost considerate ritmul de creștere a salariilor și a costurilor cu forța de muncă, în condițiile în care dinamica anuală de două cifre a salariului mediu brut nominal și-a reaccentuat ascensiunea în trimestrul IV 2023 - în principal sub impactul majorării salarului minim brut pe economie -, iar cea a costului salarial unitar s-a reamplificat în același interval, atât pe ansamblul economiei, cât și în industrie, unde s-a mărit și în ianuarie 2024”, arată BNR.
Prețurile de producție din industrie pe segmentul bunurilor de consum a revenit pe creștere în luna februarie.
Până în februarie anul trecut, salariile creșteau cu o dinamică sub cea a inflației – care la acel moment era de două cifre -, ceea ce însemna o deteriorarea a puterii de cumpărare.
„(...) puterea de cumpărare a consumatorilor a fost doar modest afectată în debutul acestui an de mărirea ratei inflației, rămânând robustă, corespunzător evoluției dinamicii salariului net real, au semnalat mai mulți membri ai Consiliului”, se arată în minută.
De altfel, așa cum remarcă banca centrală, pe parcursul anului trecut, investițiile (formarea brută de capital fix) a avut principala contribuție la o dinamica economiei (care a încetinit totuși la jumătate, la 2,1%, față de 2022), în timp ce contribuția consumului privat s-a redus.
La începutul acestui an, consumul, măsurat prin vânzările firmelor către populație, a revenit în forță, lucru remarcat atât de analiști, cât și de către banca centrală. BNR estimează că, în primul trimestru din acest an, consumul privat a redevenit principalul determinant al creșterii economice, pe care o vede în accelerare.
În piața muncii, BNR vede semnale mixte, venite din creșterea ușoară a șomajului la 5,6%, după trei trimestre consecutive de stagnare, concomitent cu creșterea efectivului se salariați, a intențiilor de angajare, dar și a deficitului de forță de muncă (mai ales în industrie și construcții).
Conducerea BNR face referire și la creșterile de salarii din sectorul public în două rânduri. Creșterea lefurilor la stat este de natură să alimenteze o creștere suplimentară a costurilor cu forța de muncă la nivelul întregii economii, crede BNR. În sens invers, o creștere a salariilor ar putea fi temperată de un consum care încă de redus și de importul de forță de muncă.
„Totodată, deficiențele structurale ale pieței muncii și dinamica salariilor din sectorul public, precum și noua majorare preconizată a salariului minim brut sunt de natură să alimenteze sau chiar să amplifice pe termen scurt presiunile asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului. În sens opus ar putea acționa totuși trendul descendent al ratei inflației și dinamica încă scăzută a cererii interne și a celei externe, precum și recursul în creștere la angajați extracomunitari, au susținut unii membri ai Consiliului. A fost subliniată, în acest context, importanța monitorizării atente a creșterilor acordate în sectorul privat în primul trimestru al anului, în contextul renegocierilor salariale”, se arată în minută.
BNR se așteaptă la o creștere e excesului de cerere în economie în prima parte a acestui an, după restrângerea peste așteptări din trimestrul al patrulea de anul trecut.
Bineînțeles, situația fiscală preocupă BNR în continuare, în condițiile în care execuția bugetară arată că cel mai probabil ținta de deficit va fi din nou depășită. Banca trimite din nou avertismente cu privire la măsurile ce ar trebui luat pentru a reduce deficitul – analiștii cred că e vorba de creșteri de taxe ce vor veni de anul viitor.
„În același timp, incertitudinile și riscurile ce decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și de venituri sunt amplificate pe termen scurt de rezultatul execuției bugetare din primele două luni ale anului, precum și de dinamica salariilor din sectorul public și de implicațiile noii legi a pensiilor, au arătat în numeroase intervenții membrii Consiliului. Dincolo de orizontul scurt de timp, sursa majoră de riscuri crescute o constituie în schimb măsurile fiscale și bugetare ce ar putea fi implementate în vederea poziționării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu cerințele procedurii de deficit excesiv și cu condiționalitățile atașate altor acorduri încheiate cu CE, au susținut membrii Consiliului”.
Economiștii se așteaptă ca BNR să reducă rata cheie în ședința din mai, după ce inflația a scăzut spre estimarea băncii centrale, dar cred că pasul ulterior al relaxării monetare depinde de datele care vor veni din economie.
