Banca Națională a României remarcă creșterea economică peste așteptări din acest an și recuperarea mult mai rapidă a pierderilor generate de restricțiile economice de anul trecut. Revenirea consumului intern se face printr-o creștere a deficitului comercial, care împreună cu încasările mai mari de dividende ale firmelor străine și cu încasările mai mici de fonduri europene a dus la adâncirea deficitului de cont curent, cu o dinamică considerată deosebit de preocupantă de către conducerea băncii centrale. Unii membrii ai Consiliului de Administrație atenționează că deficitul extern reprezintă un risc la adresa stabilității cursului de schimb.
Economia a recuperat aproape integral încă din primul trimestru al acestui an pierderea de producție de anul trecut, mai ales din trimestrul doi, când restricțiile de circulație și activitate și căderea cererii externe au trimis produsul intern brut în jos cu o dinamică de două cifre.
BNR remarcă revenirea cererii interne, mai ales pe fondul creșterii consumului populației – în principal ca urmare a revigorării cererii de servicii -, dar și ca urmare a investițiilor în capital fix – îndeosebi achizițiile de utilaje. Excesul de cerere a revenit cu două trimestre mai devreme decât era anticipat, notează BNR.
Cererea externă, deși în revenire față de anul trecut, n-a fost la nivelul importurilor, astfel că exportul net a avut aport negativ la calculul produsului intern brut, în condițiile adâncirii deficitului din comerțul cu bunuri. Totodată, balanța contului curent s-a deteriorat suplimentar și din înrăutățirea balanței veniturilor primare și a celor secundare, evoluții puse de BNR pe seama fluxurilor de profituri reinvestite și, într-o mai mică măsură, a intrărilor nete de fonduri europene.
“În aceste condiții, deficitul de cont curent a cunoscut cea mai pronunțată creștere anuală din ultimele 14 trimestre, evoluție considerată deosebit de preocupantă de către membrii Consiliului, chiar dacă ea poate fi atribuită parțial unor factori conjuncturali – importuri asociate crizei sanitare și exporturi de produse agricole afectate de seceta din 2020 –, iar gradul de acoperire a deficitului cu fluxuri de capital autonom s-a mărit, ca urmare a creșterii foarte ample a volumului investițiilor străine directe nete”, arată banca centrală în minuta ședinței de politică monetară din 7 iulie, când BNR a menținut dobânda cheie la 1,25%.
Acoperirea cu investiții străine directe a contului curent s-a îmbunătățit față de anul trecut, în condițiile revenirii capitalului străin, dar aceasta rămâne insuficientă. Ieșirile de valută din contul curent mai pot fi acoperite cu împrumuturi de capital străin, însă acesta este mult mai volatil în condiții adverse de piață. Există îngrijorarea, cel puțin într-o parte conducerii BNR, că riscurile din contul extern s-ar putea vedea într-o depreciere a monedei naționale.
“Unii membri ai Consiliului au atras însă atenția asupra riscurilor la adresa evoluției ratei de schimb a leului induse de dezechilibrul extern precum și de alte fundamente economice interne, mai ales în ipoteza unei schimbări bruște a sentimentului pe piața internațională”, se arată în minută.
BNR notează, însă, că situația deficitului extern s-ar putea ameliora în perioada următoare. De altfel, guvernatorul Mugur Isărescu nota, în briefingul de presă, că se așteaptă ca producția agricolă mult mai bună din acest an să aducă o creștere a exporturilor, îndeosebi de cereale.
Alte riscuri la adresa prognozele și a situației macroeconomice menționate de BNR sunt cele legate de pandemie – mai ales a noii variante mai contagioase (Delta) a coronavirusului, mai ales pe fondul scăderii ritmului vaccinărilor. În plan intern mai este menționată politica fiscală, mai ales modul în care va fi făcută rectificarea bugetară, în condițiile în care produsul intern brut nominal e mai mare decât cel estimat inițial – astfel că ar scădea ponderea în PIB a cheltuielilor deja angajate. BNR sugerează, citând o recomandare a Comisiei Europene, că veniturile neanticipate ar trebui economisite.
Banca centrală arată relaxare în privința inflației, pe care o vede peste estimarea anterioară de 4,1% la finele anului. Creșterea indicelui prețurilor de consum vine din factori exogeni, spune BNR, adică din majorarea prețurilor la energie electrică, gaze naturale și carburanți.
Există riscul, însă, ca majorările prețurilor materiilor prime să fie trecute în prețurile finale de către producători, mai ales că există o oportunitate dată de cererea în creștere.
“O creștere mai amplă a ratei inflației ar fi însă de natură să erodeze mai puternic venitul disponibil real al populației, implicit să exercite efecte adverse mai mari asupra cererii de consum și a celei agregate pe un orizont considerabil de timp, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului”, se arată în minută.
Pentru moment, BNR se așteaptă ca rata inflației să scadă începând de anul viitor, ca urmare a unui efect de bază.
