Banca Națională a României va menține rata cheie la 7%, cred analiștii. Deși momentul reducerilor de dobândă se apropie, acesta s-ar putea să nu vină prea repede. Motivul? Creșterile de taxe ar putea menține inflația la un nivel mai ridicat pentru mai multă vreme.
BNR este așteptată să mențină pentru a șasea ședință la rând rata cheie la nivelul de 7%, stabilit încă din luna ianuarie. Rata anuală a inflației a coborât de la 16,4% la finele lui 2022 la 9,4% în august, nivel încă mult peste ținta de maximum 3,5%.
În general, analiștii se așteaptă ca BNR să mențină rata cheie la nivelul de 7% până în momentul în care inflația va scădea la un nivel similar. Guvernatorul Mugur Isărescu a exclus scăderile de dobânzi în acest an.
„În timp ce inflația este probabil să scadă spre 7,5% până la sfârșitul anului, aducând rata de politică reală (calculată ex-post) la doar -0,5%, BNR este probabil să rămână pe pauză din cauza incertitudinii fiscale și a impactului potențial al noului pachet fiscal asupra inflației în 2024”, arată, într-o notă de analiză, Dan Bucșa, economist șef pentru Europa Centrală și de Est la UniCredit Londra.
Guvernul PSD-PNL a majorat unele taxe și a introdus noi impozite. Între acestea se remarcă impozitul de 1% pe cifra de afaceri a companiilor cu rulaje de peste 50 de milioane de euro pe an, precum și un impozit de 2% pe veniturile brute ale băncilor. Totodată, o serie de accize au fost majorate. Este posibil ca măcar o parte din creșterea fiscalității să se scurgă în prețuri.
„Ca urmare, ne așteptăm ca reducerile de dobândă să vină mai ales în a doua jumătate a lui 2024, dacă deficitul bugetar al României scade suficient pentru ca țara să evite un conflict cu Comisia Europeană. Un mesaj similar a fost transmis de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu”, arată Bucșa.
ING Bank exclude, de asemenea, tăierile de dobânzi în acest an și se așteaptă ca ciclul de tăiere a ratelor să înceapă în primul trimestru al anului viitor – în 2024 dobânda cheie ar urma să scadă cu 1,5 puncte procentuale.
„Dacă evoluția dezinflației va dezamăgi, atunci probabilitatea ca ratele să rămână mai ridicate pentru o perioadă mai lungă crește simțitor. Dacă acest scenariu se materializează anul viitor și BNR nu reduce dobânda de politică monetară, atunci până la jumătatea lui 2024 vom avea doi ani cu cel mai ridicat nivel al ratelor interbancare de după criza financiară globală. Astfel, presiunea asupra cererii agregate ar putea afecta creșterea PIB dincolo de ce estimăm acum”, arată Valentin Tătaru, economist șef al ING Bank România.
Măsurile fiscale sunt menționate de ING printre factorii care ar putea împinge inflația peste nivelul de 4% anticipat de bancă la finele anului viitor, având în vedere că cele mai multe dintre creșterile de taxe intră în vigoare de la 1 ianuarie. Banca și-a redus recent prognoza de creștere economică pentru acest an la 1,5% (-1 pp) și la 2,8% (-0,9 pp) pentru următorul. Inflația este așteptată să scadă la 7,1% la sfârșitul acestui an.
Erste anticipează că BNR va menține dobânda neschimbată la 7% până în mai 2024, dar atrage atenția că banca centrală a început deja relaxarea politicii monetare încă din toamna anului trecut, când sistemul bancar a trecut pe excedent de lichiditate, ceea ce a atras o scădere a dobânzilor interbancare spre rata la facilitatea de depozit, care este de 6%.
Debitorii persoane fizice care au credite legate de IRCC au rata de referință blocată la 6% de câteva trimestre, practic, ca urmare a acestei situații, în timp ce ROBOR la 3 luni este în scădere față de acum un an de la circa 8,1% la 6,4%.
Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR, se așteaptă ca BNR să sublinieze incertitudinile fiscale în comunicatul de după ședința de joi. Efectele modificărilor fiscale ar trebui să fie apoi introduse în noua prognoză de inflației din noiembrie.
Analiștii se așteaptă ca politica Băncii Naționale a Poloniei să fie relevantă și pentru BNR. Recent, polonezii au redus surprinzător dobânda cheie de la 6,75% la 6%, ceea ce a atras o depreciere a zlotului. În această săptămână și Banca Poloniei are ședință de politică monetară - consensul analiștilor este că urmează o nouă tăiere de 0,25 puncte procentuale.
