Comisia Europeană a suspendat în ultima parte a lunii trecute plata unei sume de 53,36 milioane euro din a doua tranșă de împrumut prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, pentru mai multe deficiențe constatate în legătură cu atribuirea de către Ministerul Energiei a unor contracte de subvenționare PNRR nerambursabilă pentru proiecte de investiții în domeniile producției de hidrogen verde și cogenerării pentru sistemele centralizate de încălzire, potrivit deciziei Executivului de la Bruxelles, analizată de Profit.ro.
Probleme la aceste 2 capitole PNRR au fost sesizate de către instituțiile europene încă din aprilie, la acel moment suma de plată din împrumut pusă sub semnul întrebării fiind aproape triplă, de 143 milioane euro.
Pe partea de hidrogen, jalonul 129 din PNRR prevede construirea de electrolizoare cu capacitate însumată de cel puțin 100 MW.
Ministerul Energiei a încheiat în martie contracte de finanțare nerambursabilă prin fonduri UE PNRR pentru 7 proiecte de construire de capacități de producție de hidrogen verde, dezvoltate de Monsson Alma, Bplus Advisory, Nova Hydrogen Production, Chimcomplex Borzești (2 proiecte), OMV Petrom și Center Hub Sud, după cum a relatat Profit.ro.
″România nu a furnizat Comisiei o justificare corespunzătoare din care să rezulte îndeplinirea satisfăcătoare a jalonului 129 și, în urma misiunii de audit a serviciilor Comisiei, desfășurată în aprilie 2023, Comisia a identificat o serie de deficiențe legate de dovezile prezentate de România. În primul rând, România a prezentat drept dovadă șapte contracte pentru construirea unor capacități de producție de hidrogen verde, care, potrivit României, pot fi considerate a avea o capacitate totală de producție de hidrogen de 89,79 MW. Această valoare presupusă este inferioară volumului-țintă de „cel puțin 100 MW”, impus de jalon″, se menționează în decizia de suspendare a Comisiei.
Potrivit sursei citate, România nu a evaluat cu exactitate conformitatea ofertelor primite cu cerințele stabilite în cererea de oferte, ceea ce a condus la o încălcare a principiilor nediscriminării și egalității de tratament.
″În particular, mai mulți ofertanți câștigători nu au îndeplinit cerințele de eligibilitate legate de resursele proprii și de capacitatea de finanțare, întrucât nu au fost în măsură să furnizeze o scrisoare de confort valabilă. De asemenea, raportul a concluzionat că o serie de contracte au fost semnate înainte de finalizarea evaluării tehnice și economice a ofertelor sau înainte ca autoritatea contractantă să fi primit răspunsul ofertanților la solicitarea sa de clarificări″, mai scrie în decizie.
Totodată, raportul a constatat că ofertanților li s-au acordat termene diferite pentru a răspunde unor astfel de solicitări și că nici aceste termene nu erau în concordanță cu specificațiile din cererea de oferte.
În unele cazuri, ofertanții au putut transmite documentele lipsă după încheierea contractelor, iar autoritatea contractantă nu a respins aceste oferte, astfel cum s-ar fi impus, potrivit dispozițiilor prevăzute în cererea de oferte.
Pentru a remedia aceste constatări din raportul final de audit, România a transmis un nou set de scrisori de confort prezentate de ofertanții câștigători. Autoritatea de Audit din România a concluzionat că, fără a aduce atingere evaluării validității lor, aceste scrisori de confort au fost emise după expirarea termenului stabilit pentru depunerea lor și, ținând seama de faptul că atribuirea contractelor de achiziții publice s-a desfășurat în cadrul unei proceduri de ofertare concurențiale, acceptarea documentației de atribuire transmise cu întârziere a încălcat principiul egalității de tratament a tuturor ofertanților.
″Pe baza celor de mai sus, Autoritatea de Audit din România a concluzionat în raportul său final de audit că procesul de selecție a fost deficitar, iar România atribuise în mod arbitrar contractele respective. Prin urmare, având în vedere natura procedurii de selecție (adică procedură de ofertare concurențială), Autoritatea de Audit din România a recomandat reluarea cererii de oferte, întrucât nu a existat nicio posibilitate de rectificare ex post a deficiențelor sus-menționate. În aceste circumstanțe, ținând seama de constatările Autorității de Audit din Romania referitoare la valabilitatea contractelor respective, Comisia nu deține asigurări rezonabile că dovezile prezentate de România atestă în mod corespunzător îndeplinirea jalonului 129, în conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241″, conchide Comisia la acest capitol.
Ministerul Energiei a reluat luna trecută procedura de selecție pentru componenta PNNR ″Sprijinirea investițiilor în construirea de capacități pentru producția de hidrogen verde în instalații de electroliză″, cu buget total de 148,75 milioane euro, din care 114,42 milioane euro de la UE și 34,32 milioane euro cofinanțare de la bugetul de stat al României.
Pe partea de cogenerare pentru încălzirea centralizată, Ministerul Energiei a semnat în iarnă contracte de finanțare PNRR pentru 3 proiecte de producție de energie termică și electrică, dezvoltate de municipalitățile din Constanța și Arad, precum și de Chimcomplex Borzești (pentru sistemul de încălzire din Râmnicu Vâlcea). Ulterior, în vară, s-a semnat și cu Electrocentrale Craiova pentru un proiect similar.
″(…) România a prezentat ca dovadă trei contracte pentru construirea sau modernizarea de capacități de producție combinate de energie termică și energie electrică (CHP) pe gaz, adaptate exigențelor viitorului, flexibile și de înaltă eficiență. În conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Consiliului, construirea sau modernizarea unei capacități de producție combinată de energie termică și energie electrică ar trebui să asigure furnizarea de căldură prin încălzire centralizată. Pentru unul dintre aceste trei contracte (contractul de finanțare nr. 4), Comisia nu deține asigurări rezonabile că există o legătură cu necesarul de încălzire centralizată, dat fiind că (i) participantul câștigător nu deține autorizații de exploatare a centralelor electrice și de furnizare a energiei termice pentru o rețea de termoficare centralizată, (ii) capacitatea producție combinată de energie termică și energie electrică care urmează să fie instalată este disproporționată în raport cu capacitatea de încălzire centralizată a municipalității adiacente și (iii) ofertantul câștigător nu are acces la această rețea de termoficare centralizată, care este exploatată în prezent de o altă societate în baza unui contract de concesiune″, a argumentat Bruxelles-ul.
În plus, spune Comisia Europeană, două dintre aceste trei contracte (contractele de finanțare nr. 1 și nr. 4) includ clauze de plată și de reziliere, demonstrând că respectivele contracte au fost atribuite fără a se asigura faptul că investiția va contribui la încălzirea centralizată.
″În al doilea rând, constatările raportului final de audit al Autorității de Audit din România arată că România nu a evaluat cu acuratețe conformitatea ofertelor primite cu cerințele stabilite în cererea de oferte, în special în ceea ce privește aceleași două contracte sus-menționate. Cei doi participanți câștigători nu au îndeplinit cerințele de eligibilitate în ceea ce privește: (i) capacitatea de finanțare, în unul dintre cazuri și (ii) dovada dreptului de proprietate și a faptului că terenul de construcție era negrevat de sarcini, în celălalt caz. Acest lucru a determinat Autoritatea de Audit din România să concluzioneze că România a atribuit în mod arbitrar contractele, încălcând cerințele cererii de oferte″, se mai spune în decizia de suspendare.
Pentru a remedia aceste constatări din raportul final de audit, România a transmis Comisiei documente suplimentare cu privire la cele două contracte, mai exact o presupusă scrisoare de confort pentru a dovedi capacitatea de finanțare a participantului câștigător și o copie a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/24.04.2023 pentru facilitarea transferului de proprietate publică între stat și municipalitățile locale și achitarea datoriilor, împreună cu o modificare a contractului, introducând o clauză de plată.
Totuși, afirmă cei de la Comisie, aceste documente suplimentare nu remediază preocupările exprimate de Autoritatea de Audit din România, având în vedere că documentul furnizat pentru a dovedi capacitatea de finanțare a participantului câștigător nu constituie o scrisoare de confort, întrucât ea nu conține un angajament necondiționat de a acoperi necesarul de lichidități al participantului pentru finanțarea proiectului, iar data emiterii este ulterioară expirării termenului stabilit pentru depunerea acesteia. De asemenea, nu a fost furnizată nicio dovadă a dreptului de proprietate și a faptului că terenul de construcție era negrevat de sarcini.
″În aceste circumstanțe, ținând seama de constatările Autorității de Audit din România referitoare la atribuirea arbitrară a contractelor respective și la absența unei legături suficiente între contracte și furnizarea de încălzire centralizată, Comisia nu deține asigurări rezonabile că dovezile prezentate de România atestă în mod corespunzător îndeplinirea jalonului 133, în conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241. Prin urmare, având în vedere că jaloanele 129 și 133 din cadrul cererii de plată a României nu sunt îndeplinite în mod satisfăcător, este oportun ca plata împrumutului pentru cea de a doua tranșă a sprijinului sub formă de împrumut să fie suspendată parțial, în temeiul articolului 24 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/241″, conchide Comisia Europeană.
Decizia Bruxelles-ului, luată pe 21 septembrie, a fost: ″Se suspendă plata sumei de 53.364.833 euro din cea de a doua tranșă a sprijinului sub formă de împrumut, astfel cum se prevede în secțiunea 2.2.2 din anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României″.
″În observațiile sale, România nu a furnizat nicio observație cu privire la cuantumul care urmează să fie suspendat″, precizează Executivul european. Cum a fost stabilită suma?
″În conformitate cu metodologia pentru stabilirea suspendării plăților în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență: i. valoarea unitară pentru fiecare jalon a fost derivată prin împărțirea sprijinului sub formă de împrumut – în valoare de 14.942.153.000 euro, pus la dispoziția României prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului – la numărul de jaloane și ținte din decizia respectivă, aferente sprijinului sub formă de împrumut (210); ii. s-a aplicat un coeficient de 0,5 pentru ambele jaloane, întrucât ambele reprezintă jaloane intermediare care sunt urmate de o țintă ulterioară, aferentă aceleiași investiții; iii. pentru jalonul 129 nu s-a aplicat nicio reducere suplimentară a valorilor unitare corectate pe baza progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii acestor jaloane, având în vedere că dovezile prezentate nu atestă în mod corespunzător faptul că s-au înregistrat progrese în direcția îndeplinirii acestui jalon. Cu toate acestea, pentru jalonul 133, dovezile prezentate atestă în mod corespunzător faptul că a fost semnat un contract și, prin urmare, s-a aplicat un coeficient de corecție descrescătoare de 0,5. Aplicarea metodologiei pentru stabilirea suspendării plăților în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență, astfel cum s-a menționat mai sus, duce la un cuantum de 53.364.833 euro care trebuie suspendat″, explică Comisia.
