Banca Națională a României arată, în minuta recentei ședințe de politică monetară, în care a redus dobânda cheie la 1,25%, că scăderea ratelor de dobândă din piețele financiare vine pe fondul constituirii unui nou Guvern și că măsurile anunțate deja pe partea de cheltuieli arată o consolidarea a veniturilor bugetare mai devreme decât era prognozat. Deși rămân incertitudini, cel puțin până la votarea bugetului pe 2021, BNR arată că un deficit fiscal mai mic ar aduce costuri de finanțare mai reduse. Strângerea relativă a pungii finanțelor publice pare a fi principalul motiv pentru care banca centrală a relaxat politica monetară.
Banca centrală a redus la un nou minim istoric dobânda de politică monetară la jumătatea lunii ianuarie, mișcare ce a luat prin surprindere analiștii.
În minuta ședinței, conducerea BNR arată că rata anuală a inflației a continuat să scadă și a ajuns la 2,06% în decembrie, de la 2,24% în octombrie, pe fondul scăderii inflației de bază, adică a acelor prețuri din economie a căror dinamică banca centrală consideră că o poate influența prin controlul volumului de bani și dobânzile acestora.
Pe de altă parte, inflația de bază rămâne ridicată, la 3,3%, aproape de limita superioară a țintei, evoluție pe care banca centrală o pune pe seama presiunilor inflaționiste de dinainte de pandemie, dar și a unor “mici influențe” venite din revenirea consumului în a doua parte a anului 2020, precum și din efectele problemelor de aprovizionare de la începutul pandemiei și a măsurilor de combatere a infecțiilor.
Pe lângă inflația de bază ridicată, nici evoluția economică nu pare a indica o necesitate de reducere a ratei cheie. Deși economia a crescut mai puțin în trimestrul 3 decât era estimat (+5,8 trimestru la trimestru, față de o scădere de 12,2% în T2), banca centrală arată că acest lucru a fost cauzat de producția agricolă foarte slabă – scăderea anuală a PIB cu un an agricol normal ar fi fost de 3,2%, față de 5,7%, “evoluțiile făcând probabilă o resorbire consistentă a deficitului de cerere agregată în acest interval, doar ușor mai estompată decât cea prognozată în noiembrie 2020”.
De altfel, BNR remarcă revenirea consumului intern, care a stat la baza recuperării economiei, dar și creșterea investițiilor, în timp ce exportul net a contribuit mai puțin la reducerea PIB. Datele din T4 arată o recuperare integrală a vânzărilor cu amănuntul, în timp ce serviciile au scăzut din nou. Pe de altă parte, volumul lucrărilor de construcții a continuat să crească într-un ritm anual de două cifre, în timp ce producția industrială aproape a întrerupt tendința de restrângere a declinului în termeni anuali. Pe acest fond importurile au revenit și contul curent a trecut pe un deficit mai mare decât cel de anul trecut.
În ceea ce privește evoluția economică viitoare, BNR estimează că în trimestrul 4 din 2020 și în primul trimestru din acest an se va reduce mai mult deficitul de cerere decât era estimat .
Nici piața muncii nu arată rău, potrivit descrierii BNR. Șomajul a coborât de la vârful de 5,5% atins în iulie la 5,1% în noiembrie, iar salariile au revenit pe creștere, în timp ce rata locurilor de muncă vacante a crescut ușor în T3 pentru prima oară în ultimele 8 trimestre. Banca apreciază că pe termen scurt situația pieței muncii va rămâne probabil favorabilă, dar că pe termen mai lung există incertitudini ridicate venite din pandemie.
Banca centrală arată, însă, că aceste condiții stimulative din economie ar putea fi reduse de strângerea politicii fiscale.
“Se prefigurează însă o schimbare importantă în conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, au arătat în repetate rânduri membrii Consiliului, inclusiv în raport cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condițiile în care potențiala țintă de deficit bugetar pentru 2021 și unele măsuri anunțate/adoptate deja de noul Guvern – precum cea privind plafonarea temporară a salariilor din sectorul bugetar –, fac probabilă inițierea în acest an a necesarei consolidări bugetare, cu implicații favorabile inclusiv asupra primei de risc suveran și, în final, asupra costurilor de finanțare”, se arată în minută.
Membrii BNR arată că evoluțiile recente din piața financiară – scăderea dobânzilor pe fondul creșterii lichidității, atât a ratelor interbancare, cât și a randamentelor titlurilor de stat, concomitent cu stabilitatea cursului – vin ca răspuns al piețelor la formarea noului guvern.
“(evoluțiile) reflectă o ameliorare evidentă a percepției investitorilor asupra perspectivei economiei românești ulterior evenimentelor politice din decembrie 2020, de natură să contribuie, împreună cu creșterea apetitului global pentru risc, și la relaxarea condițiilor lichidității de pe segmentul monetar”, arată BNR.
Banca arată, însă, că există incertitudini semnificative cu privire la amploarea reducerii deficitului bugetar în acest an – premierul a dat o țintă de 7% din PIB – cel puțin până la aprobarea bugetului. BNR mai notează și posibila creștere peste așteptări a deficitului pe anul trecut, stabilit la 9,2% din PIB la ultima rectificare bugetară.
În același timp, incertitudini și riscuri crescute vin din mediul extern, având în vedere creșterea îngrijorătoare a ratei de infectare cu coronavirus în unele țări europene și reînăsprirea recentă a restricțiilor de mobilitate, inclusiv în contextul apariției unor tulpini cu grad mai ridicat de contagiozitate, mai arată banca centrală.
BNR mai susține că a acționat acum cu reducerea dobânzii cheie având în vedere că există inclusiv decalaje în transmiterea politicii monetare, unul dintre cele citate fiind modul de aplicare a ratelor IRCC în contractele de credit pentru persoanele fizice.
