Banca Națională a României a păstrat dobânda cheie la 7% pe an, în linie cu așteptările analiștilor. După o scădere peste așteptări a inflației pe finele anului trecut, banca centrală se așteaptă la o reaccelerare a inflației în debutul lui 2024, ca urmare a creșterii taxării de către guvern, dar și ca inflația să încetinească mai rapid ulterior.
Conducerea BNR notează încetinirea inflației la finele anului trecut la 6,6% pe an, sub prognoza din raportul de inflație din noiembrie, evoluție pe care o pune pe seama încetinirii scumpirilor alimentelor procesate și energiei. De asemenea, după un nou puseu la început de an, inflația este așteptată să se domolească mai mult decât estima banca centrală în raportul din noiembrie – 6,8% la jumătatea anului, respectiv 4,8% la finele anului. Noua prognoză va fi publicată joi, noul raport fiind aprobat de BNR azi.
„Prognoza actualizată reconfirmă perspectiva creșterii ratei anuale a inflației în debutul anului curent – sub impactul majorării și introducerii unor taxe și impozite indirecte –, și a reluării scăderii acesteia ulterior, dar într-un ritm încetinit comparativ cu 2023 și cu proiecția precedentă. Astfel, după ce urcă probabil în ianuarie la un nivel vizibil inferior celui previzionat anterior, rata anuală a inflației este așteptată să coboare în decembrie 2024 în apropierea valorii prognozate și să atingă limita de sus a intervalului țintei la finele anului viitor”, arată BNR.
Scăderea ratei inflației din lunile următoare va fi alimentată de factorii de ofertă, în principal de efecte de bază dezinflaționiste (scumpirile trecute ies din calculul ratei anuale) și de scăderea prețurilor mărfurilor, precum și din scumpirile mai mici la importuri, dar și ca urmare a reducerii anticipațiilor inflaționiste, în timp ce excesul de cerere din economie se reduce (deși nu atât de rapid cum era prognozat anterior), arată banca centrală.
Inflația de bază, care este urmărită îndeaproape de banca centrală, a scăzut și ea la 8,4% la finele anului trecut, de la 11,3% în decembrie, pe fondul unui efect de bază, dar și al scăderii cotațiilor la mărfurile agroalimentare, precum și ca urmare a plafonării adaosului comercial la unele alimente de bază, măsură ce a fost recent prelungită. Totodată, arată BNR, cererea de consum s-a temperat, ceea ce a ajutat la dinamica mai mică a creșterilor de prețuri, în timp ce importurile s-au scumpit mai puțin.
Economia a încetinit semnificativ în trimestrul al treilea al anului trecut, la 0,9%, de la 1,5% în trimestrul anterior. Totodată, dinamica anuală a fost de 1,1%, similară cu cea din trimestrul al doilea, nivel pe care BNR îl consideră „modest” din punct de vedere istoric. La creșterea economică au contribuit investițiile mai mari și o reaccelerare a consumului populației.
BNR se așteaptă la o accelerare a creșterii economice în trimestrele patru din 2023 și unu din 2024, comparativ cu trimestrul al treilea de anul trecut. Argumentează cu accelerarea vânzărilor cu amănuntul și a volumului de servicii prestate populației în octombrie și noiembrie anul trecut, comparativ cu trimestrul precedent, în timp ce producția industrială și-a atenuat contracția și lucrările de construcții cresc cu un ritm de două cifre, ca urmare a lucrărilor de infrastructură.
Piața muncii ar putea fi următoarea țintă a atenției BNR în perioada următoare, estimează analiștii.
Banca centrală remarcă faptul că numărul de angajați din economie a stagnat în octombrie-noiembrie și rata șomajului a rămas constantă – spre deosebire de lunile din urmă, când numărul angajaților creștea și șomajul scădea. Pe de altă parte, costurile cu forța de muncă în industrie, după o perioadă de încetinire a dinamicii, au accelerat pronunțat în noiembrie, remarcă BNR. De notat că banca centrală menționează doar accelerare costurilor cu salariile din industrie.
În medie, pe toată economia, salariile au crescut anul trecut cu 15,5%, semnificativ peste inflație. BNR vorbea cu mai bine de un an în urmă despre posibilitatea unei spirale inflaționiste salarii-prețuri (creșterea salariilor alimentează creșterea prețurilor care duc la pretenții salariale mai mari, o buclă care se alimentează singură), dar a renunțat să mai facă referire la un astfel de fenomen.
În piața muncii, BNR mai menționează și că intențiile de angajare pe termen scurt au continuat să descrească alert la început de an, dar că deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a majorat.
Ca în ultimele comunicate, BNR menționează ca principal risc intern politica fiscală – adică deficitul bugetar ridicat – și semnalizează că este nevoie de noi măsuri pentru reducerea decalajului dintre cheltuieli și încasări.
„Incertitudini și riscuri semnificative rămân asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și de venituri, având ca surse dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, dar și măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE”.
Din riscurile externe, pe lângă războiul din Ucraina, în ultimele luni s-a adăugat și conflictul din Orientul Mijlociu, la care se adaugă evoluțiile economice din Europa, îndeosebi din Germania.
BNR mai atrage atenția Guvernului cu privire la necesitatea îndeplinirii condițiilor din PNRR, de care depinde eliberarea tranșelor de la Uniunea Europeană.
„Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice și ale înăspririi condițiilor economice și financiare pe plan internațional”, arată BNR.
În piața monetară, BNR vorbește despre ușoara scădere a cotațiilor interbancare în ianuarie.
BNR remarcă și accelerarea creditului privat la 6,4% pe an în decembrie, aproape de nivelul inflației, mai ales pe fondul accelerării componentei în lei.
Analiștii se așteaptă ca BNR să reducă dobânda cheie începând cu ședința din mai.
