Banca Națională a României a reconfirmat la 7,5% prognoza de inflație pentru finele acestui an, dar o a venit cu o revizuire ascendentă pe parcursul anului 2024 de la 4,4% la 4,8%, în contextul majorărilor legiferate a unor taxe și impozite.
„E vorba de impactul de runda 1 a creșterilor de TVA și a creșterii accizelor – estimat la 0,9 puncte procentuale, care apare în trimestrul 1, iar ulterior se intră în aceeași traiectorie de dezinflație. Și ajungem la nivelul țintei în T3 2025, ceea ce nu este rău, în contextul a două războaie și a atâtor incertitudini. Deocamdată prognoza arată relativ bine”, spune guvernatorul Mugur Isărescu.
„Principala contribuție la scăderea inflației este reducerea CORE2 ajustat, și asta arată că întărirea politicii monetare și a ținerii lor la o perioadă mai lungă – suntem precursori ai politicii higher for longer - suntem în continuare pentru o asemenea politică, și-a făcut efectul”, adaugă Isărescu.
Inflația CORE2 ajustat urmează să scadă la 9,1% la finele anului (comparativ cu 9,9% estimat anterior) și la 5,2% la finele anului următor (față de 5% în prognoza din august), venind de la 14,6% în 2022.
Guvernatorul atrage însă atenția cu privire la încetinirea creșterii economice în perioada următoare.
„Am ținut-o cât am ținut-o, am dat inflația în jos fără să intrăm în recesiune, dar avem o temperare evidentă a creșterii economice în trimestrul 2, probabil că va continua și în trimestrul 3. Deocamdată nu vedem semnele unei recesiuni, dar această temperare a creșterii este evidentă”.
„Ce am încercat și noi, dar și în Europa și în SUA, să dăm în jos inflația fără o recesiune este foarte greu, unii ar spune că imposibilă. Până acum a ieșit, dar avem această slăbire a creșterii economice. Cu alte cuvinte, va trebui să fim foarte atenți la mixul de politici economice care să continue dezinflația fără a crea recesiune”, avertizează Isărescu.
Guvernatorul atrage atenția în repetate rânduri cu privire la deficitul fiscal și la acel de cont curent și subliniază că o parte din inflația ridicată din România, a doua cea mai mare din UE după Ungaria, este cauzată de deficitul bugetar ridicat - "Și încă nu au intrat în vigoare măsurile pentru a reduce acest deficit bugetar".
„Reducerea deficitului a fost gândită să se facă treptat. Dar vedem că ne blocăm, ajungem pe la 5-6% și de acolo nu mai merge. Să se analizeze cu mare atenție pentru că în caz contrar vom avea dificultăți în a finanța acest deficit. Altfel corecția va fi făcută de piețe prin lipsa finanțării și va fi mult mai dureroasă”, spune Isărescu.
Deficitul bugetar era programat să scadă la 4,4% în acest an, dar se pare că va reveni în jurul nivelului de 5,7% înregistrat anul trecut, ceea ce reprezintă o deviere majoră de la programul agreat cu Comisia Europeană. În acest context, Guvernul a majorat taxe și impozite și a introdus biruri noi, printre care și un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri a firmelor mari și unul de 2% pe veniturile brute ale băncilor.
Guvernatorul subliniază că prima de risc a României este cea mai ridicată între țările Europei Centrale și de Est ca o consecință a deficitului fiscal.
„Când ai deficit de 10% înseamnă că te-ai închis cu 10% din PIB peste plapumă. Cum am acoperit? Am plecat acum 30 de ani de la o datorie publică 0 și am ajuns la 50%”, spune Isărescu.
La scăderea inflației din ultimele luni de la un nivel de două cifre la 8,8% în septembire a contribuit mai ales reducerea dinamicii scumpirii alimentelor, pe fondul scăderii cotațiilor la nivel internațional și a recoltei relativ bogate de grâu, subliniază Isărescu.
Pe de altă parte, la bunuri și servicii dezinflația nu prea se observă, chiar dacă prețurile la energie au scăzut față de maximele atinse în 2022, subliniază Isărescu.
„O inflație de cost push nu este ușor de stăvilit pe termen scurt. Ea se duce în costuri. Chiar când prețurile la energie scad, s-ar putea ca prețurile la produse să nu scadă”, adaugă guvernatorul.
Isărescu mai subliniază că au apărut „semne timide” de relaxare a pieței muncii în trimestrul al treilea din acest an, dar că „trebuie să fim foarte atenți la acest tip de inflație determinat de majorarea costurilor salariale”.
Guvernatorul vorbește de încetinirea creditării și de creșterea economisirii, concomitent cu încetinirea consumului.
„Pentru banca centrală sună bine, ăsta este semnalul că politica monetară funcționează – scade cererea de credite, crește economisire, scade cererea în general. Pentru creșterea economică nu e atât de bine”, spune Isărescu, care adaugă că motorul de creștere se mută către investiții, motiv pentru care fondurile europene sunt foarte importante.
