Autoritățile se gândesc că populația va fi interesată de turism și servicii de prin cel de-al treilea trimestru, dar va avea o atitudine prudentă. Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a realizat trei scenarii de evoluție a economiei, în formă de „V” și „L”, dar a optat pe o variantă între V și L.
“Scenariul de revenire în formă de "V" este cel care descrie impactul clasic al unui șoc, cu o scădere pronunțată, urmat de o redresare aproape integrală. Acest scenariu sa considerat a fi cel mai plauzibil pe baza literaturii de specialitate (HBR) în evaluarea unor șocuri similare (SARS, H3N2, H2N2, gripa spaniolă), evoluțiile economice ulterioare conducând la o revenire în formă de "V", se arată într-un document al instituției citat de Hotnews.
• De aceea, în varianta de prognoză prezentată s-a optat pentru o revenire a economiei în formă intermediară, între variantele "V" (mai apropiat) și "L", cu o recuperare propriu-zisă în trimestrul IV.
Conform CNSP, estimarea impactului macroeconomic asupra creșterii economice, ca urmare a pandemiei Sars-2-Covid impune în model un set de de constrângeri. Acestea se referă în scenariul actual la:
• situația actuală caracterizată de o incertitudine ridicată atât din punct de vedere statistic (lipsa informațiilor, abia au apărut datele pentru februarie premergătoare crizei), cât și din punct de vedere economic (situație nouă la nivel european, zona euro și statele vecine nu au încă o evaluare clară privind impactul economic);
• informațiile existente până în prezent referitoare la stadiul infectărilor, precum și la rata posibilă de extindere în timp și spațiu la nivelul României;
• un impact economic negativ, dar limitat în timp, în jur de 4 luni (martie-iunie), urmând o extindere parțială în iulie-august, plecând de la experiența Chinei care dă semne de revenire după 4 luni;
• condițiile restrictive legate de izolare și starea de urgență se vor relaxa total începând din iunie; orice întârziere în deblocarea socială și economică va avea probabil consecințe ireversibile asupra gradului de recuperare;
• impactul determinat este un rezultat predominant al șocurilor externe, în special în turism, transporturi și industrie, iar pe piața internă efectele pandemiei fiind mai vizibile asupra unor categorii de servicii pentru populație în perioada de vârf aprilie-mai;
• zonele afectate pe relațiile comerciale externe luate în calcul în scenariul actual sunt China - parțial pentru martie-mai (30%-40% - impactul fiind indirect, pe relația cu Germania), Italia, cu un vârf în aprilie (65%), Germania (cu un impact mai puternic asupra industriei auto și a celei de echipamente electrice), Franța și Spania, toate cele trei zone cu un impact echilibrat în aprilie-mai (în medie circa 55%);
• impactul pentru toate zonele se va extinde și în afara perioadei maxim afectate, respectiv în martie și iunie-iulie cu circa 20%, până spre finalul anului când se reduce treptat sub 5% față de scenariul din iarnă (fără pandemie);
• condițiile macroeconomice favorabile vor acționa în continuare, în special din trimestrul III, luând în considerare faptul că piețele externe nu se vor pierde, iar economia are capacitatea potențială de revenire prin măsurile guvernamentale de conservare a veniturilor și măsurile de repornire (creditarea avantajoasă a IMM-urilor), astfel încât factorii reversibili vor prevala celor ireversibili;
• măsurile luate de Guvern în vederea sprijinirii firmelor și angaților afectați vor avea un efect de atenuare a impactului negativ atât asupra numărului de salariați cât și asupra câștigului mediu brut pe economie;
• situația economică își va reveni moderat începând din trimestrul III, urmând o creștere accelerată în ultima parte a anului 2020, dar sub nivelul scenariului din iarnă – ipoteza macroeconomică;
• comerțul și turismul vor reacționa cu o întârziere comparativ cu industria și transporturile (ambele cu o creștere anuală moderată de circa 1% în trimestrul III), exporturile și importurile (ambele revenind pe creștere în trimestrul IV);
• disponibilitatea populației pentru activitățile recreative, turism, servicii, va reveni la normal, însă dominată de o atitudine prudentă.
Impactul coronavirusului asupra economiei românești
Exportul de bunuri, influențele datorându-se reducerii cererii externe, dar și limitării transportului în zonele roșii. Se estimează un impact negativ la nivelul anului 2020 de 11,3 pp față de prognoza de iarnă și o reducere cu 7,3% față de anul 2019.
• Importul de bunuri este afectat atât la nivelul importurilor intermediare cât și a bunurilor de consum. Efectele pandemiei Sars-2-Cocid 19 conduc la o diminuare a importurilor de bunuri la nivelul anului curent de 10,9 pp iar față de anul 2019 avem o reducere cu 6,1%.
• Serviciile de transport au fost estimate în scădere la categoria transporturilor rutiere cât și aeriene. Impactul negativ a fost estimat la 11,2 pp față de estimarea din iarnă și 32,3% pentru perioada martie-mai.
• Turismul, hotelurile și restaurantele. Sectorul turistic va cunoaște o contracție a activității agențiilor de turism prin reducerea plecărilor turiștilor români în străinătate, dar și o cerere în scădere a serviciilor din hoteluri și restaurante. Acest sector pare a fi cel mai afectat de pandemia Sars-2-Covid 19, pentru lunile aprilie și mai fiind presupuse reduceri ale cifrei de afaceri de 60%-70%. La nivelul anului 2020 se așteaptă să se înregistreze o diminuare de 17,8 pp față de prognoza de iarnă.
Comerțul cu amănuntul, pentru care se estimează că va avea o scădere redusă de circa 4,9 puncte procentuale la nivel anual față de varianta de iarnă în condițiile în care sectorul de comerț va înregistra modificări structurale.
• Numărul mediu de salariați va urma o traiectorie intermediară în formă de "V" spre "L" similară celei așteptate pentru activitatea economică, însă cu o amplitudine semnificativ mai redusă. Salariații intrați în șomaj tehnic sunt totodată considerați metodologic ca făcând parte din categoria salariaților activi, ceea ce vine în acord cu un
nivel al ratei șomajului „mascată”, puțin modificată față de scenariul din iarnă;
• În aceste condiții numărul mediu de salariați din economie este prognozat la 5087 mii persoane, în scădere cu 1,6% față de anul 2019, având în vedere impactul scăderii de 3 puncte procentuale față de scenariul din iarnă; trebuie precizat că și în prognoza de iarnă 2020, dinamica numărului de salariați, chiar dacă se situa într-un teritoriu pozitiv a fost de 1,7%, corespunzătoare unui număr mediu de salariați de 5242 mii persoane, în condițiile în care se anticipa o continuare a impactului negativ al comerțului mondial asupra industriei românești;
• Câștigul salarial mediu brut este prognozat la 5212 lei/lună în scădere cu 4% comparativ cu nivelul estimat în varianta din iarnă, având în componență și efectul provenit de la persoanele aflate în șomaj tehnic.
Diminuarea de ritm a indicatorilor sectoriali menționați anterior a condus la revizuirea dinamicii PIB în scenariul coronavirusului cu circa 6 puncte procentuale, respectiv de la +4,1% la -1,9%.
