DOCUMENT Parlamentul a aprobat prelungirea stării de urgență, dar a decis că Guvernul nu poate restrânge libertățile prin ordonanțe militare, ci doar prin legi. Guvernul trebuie și să raporteze săptămânal

Parlamentul a aprobat prelungirea stării de urgență cu 1 lună, în baza decretului semnat la 14 aprilie de președintele Iohannis. În hotărârea adoptată, pe lângă încuviințarea prelungirii de urgență, majoritatea condusă de PSD a impus însă adăugarea unei serii de prevederi care stabilesc, printre altele, că restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți se dispune numai prin acte normative cu putere de lege. Mai mult, periodic, la fiecare 7 zile, sau ori de câte ori este necesar, Guvernul va prezenta Parlamentului un raport cuprinzând măsurile adoptate sau preconizate pentru prevenirea și combaterea epidemiei COVID-19. 

CITEȘTE ȘI Cele mai sigure semnături electronice în contextul creșterii importanței tranzacțiilor la distanță

PSD, UDMR și grupul minorităților naționale au susținut necesitatea articolelor suplimentare, în timp ce aleșii PNL și USR, deși au votat hotărârea, au cerut aborogarea articolelor suplimentare. Propunerea acestora a fost respinsă la vot. 

CITEȘTE ȘI Cum e să lucrezi pentru companii din Silicon Valley – experiența personală a unui inginer software de la Gemini Solutions

Pro România și ALDE au votat împotriva prelungirii stării de urgență, iar PMP, pentru prelungire.

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, lider al PSD, a arătat că hotărârea nu modifică decretul prezidențial, un articol distinct stabilind exclusiv și clar încuviințarea prelungirii stării de urgență instituite de șeful statului.

Din 465 deputați și senatori, și-au exprimat votul 439, din care 404 au votat pentru hotărâre, 29 au votat împotrivă, 5 s-au abținut, în timp ce 1 parlamentar nu a votat. 

CITEȘTE ȘI Mesajul Guvernului pentru Paște: Mergeți singuri la cumpărături, nu primiți musafiri, evitați cozile

La aprobarea primului decret prezidențial, în 19 martie, Parlamentul s-a rezumat în hotărârea adoptată doar să încuviințeze decretul, așa cum se poate observa mai jos, formulând doar recomandări în rapoartele comisiilor.

Acum, la discutarea noului decret prezidențial, parlamentarii majorității au decis să adauge încă 4 articole, pe lângă cel de încuviințare a stării de urgență, stabilind o serie de prevederi în starea de urgență, cât și obligațiile Guvernului în această perioadă.

CITEȘTE ȘI Iohannis cere revenirea asupra ”așa-zisului acord” încheiat între Ministerul de Interne și Biserica Ortodoxă: Stați acasă! Altfel, după sărbători, vom avea înmormântări!

Astfel, un articol prevede că pe durata stării de urgență, restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți se dispune numai prin acte normative cu putere de lege, iar durata restrângerii exercițiului unor drepturi și libertăți nu poate depăși durata stării de urgență.

Până acum, astfel de restricții au fost dispuse prin ordonanțe militare, ceea ce ar însemna că, pentru a da curs prevederilor dispuse de Parlament, Guvernul va trebui să impună restricțiile prin ordonanță de urgență, adică un act normativ cu putere de lege care să se aplice imediat. De altfel, aleșii PSD au arătat că ”nimic nu împiedică Guvernul să recurgă la ordonanțe de urgență”.

Mai mult, printr-un alt articol Parlamentul stabilește că: ”Pe durata stării de urgență, Guvernul va acționa pentru deplina respectare și aplicare a Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ratificată prin Legea nr. 30 din 18 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial nr. 135 din 31 mai 1994”.

CITEȘTE ȘI Orban anunță - Guvernul este pregătit să suporte parțial salariul persoanelor care au fost în șomaj tehnic și sunt reangajate

Un alt articol din hotărâre stabilește că: ”Modificarea, completarea sau abrogarea, după caz, a unor dispoziții prevăzute în acte normative cu putere de lege, motivate de prevenirea și combaterea epidemiei COVID19 se dispune numai prin acte normative cu putere de lege”.

Aleșii au mai introdus în hotârâre obligația ca, pe perioada stării de urgență, periodic, la fiecare 7 zile, sau ori de câte ori este necesar, Guvernul să prezinte Parlamentului un raport cuprinzând măsurile adoptate sau preconizate pentru prevenirea și combaterea epidemiei COVID-19 și motivele care le-au determinat.

Totodată, în termen de 30 de zile de la încetarea stării de urgență, Guvernul va prezenta Parlamentului un raport complet privind măsurile adoptate pe perioada stării de urgență pentru prevenirea și combaterea epidemiei COVID-19, măsurile care au restrâns exercițiul unor drepturi sau libertăți fundamentale și măsurile cu caracter economic și social, temeiurile care au determinat luarea măsurilor și efectele produse, precum și conformitatea acestora cu dispozițiile constituționale.

CITEȘTE ȘI Guvernul ia din rezervele ANCOM 700 milioane lei, cu argumentul combaterii epidemiei de coronavirus. Amânări la plată pentru operatori de comunicații electronice

Parlamentul a mai stabilit că, în termen de 60 de zile de la încetarea stării de urgență, Curtea de Conturi va efectua un control al modului de gestionare a resurselor publice pe perioada stării de urgență și va prezenta Parlamentului un raport cuprinzând cele constatate, concluzii și propuneri.

CITEȘTE ȘI Cîțu mulțumește companiilor (mari) care și-au plătit taxele: În martie, economia a încetinit, dar în aprilie, companiile cu bani în conturi au plătit

Inițial, starea de urgență a fost decisă până la jumătatea acestei luni, dar cu posibilitate de prelungire în funcție de evoluția epidemiei. Actul de prelungiure semnat de președintele Iohannis prevede că școlile trebuie să rămână închise.

Decretul prelungirii stării de urgență dispune indirect liberalizarea prețurilor la energie și gaze, în condițiile ieftinirilor de pe piețele angro.

De asemenea, conform decretului, armata capătă atribuții polițienești, în timp ce bugetarilor le va putea fi impusă efectuarea totală sau parțială a concediului de odihnă pe durata stării de urgență.

Tot prin acest decret, este prelungită interdicția participării credincioșilor la slujbele religioase publice, adoptată inițial luna trecută prin Ordonanța militară nr. 2/2020, însă, spre deosebire de aceasta, care limita la cel mult 8 numărul de persoane care pot participa la acte liturgice private, prevede că, în această privință, se vor respecta "normele canonice".

Autoritățile au estimat că, în România, vârful pandemiei va fi înregistrat între 20 aprilie și 1 mai, iar restricțiile ar urma să fie ridicate după 15 mai.