Turismul românesc a pierdut oportunitatea de a se promova outdoor în 11 țări, printre care Turcia, Spania, Israel, Franța sau Italia, pentru că proiectele prin care se urmărea să se atragă circa 7,7 milioane de euro, cu TVA inclus, pentru aceste campanii au fost respinse. Noua șefă a Autorității Naționale pentru Turism, Anca Nedea, încearcă să afle ce a fost la baza eșecului și a cerut un audit prin care să se verifice situația.
La preluarea mandatului, în urmă cu două luni, Anca Nedea a constatat că toate proiectele pe fonduri europene pentru campania outdoor 2014 - 2015 nu au fost aprobate, deci s-au pierdut, și după ce a cerut rapoartele a solicitat un audit intern. Cum structura ANT nu conține și un birou de audit intern sau corp de control, Nedea a apelat la Ministerul Economiei, care a trimis la ANT, în urmă cu două săptămâni, o echipă de audit.
Șefa ANT așteaptă raportul, pe care îl va preda ministrului Economiei, în subordinea căruia funcționează autoritatea. "Pentru mine este important să constat mecanismele care nu au funcționat legat de aceste campanii și să încercăm să nu se mai repete", a declarat pentru Profit.ro Anca Nedea.
În intervalul 2014-2015, ANT a depus mai multe proiecte pentru promovarea outdoor pe piețele din Turcia, Spania, Republica Moldova, Polonia și Israel, plus un proiect comun pentru Germania, Austria, Franța, Italia și Marea Britanie. Valoarea eligibilă a proiectelor pentru care Autoritatea a încercat să atragă fonduri europene era de 7,7 milioane de euro. "Proiectele au fost realizate la timp, însă din cauza procedurilor birocratice greoaie nu s-au respectat niște termene și atunci s-au pierdut. Dar toate detaliile le voi avea când se va finaliza auditul pe care l-am cerut", a mai spus șefa ANT.
România nu se va mai întâlni prea curând cu o astfel de oportunitate, pentru că de la 1 ianuarie 2016 nu vor mai fi disponibile fonduri europene pentru promovarea turistică, iar tot ce se va face va fi cu bani de la buget. Din acest motiv, ANT încearcă să pună la punct o strategie de marketing cu proiecte de impact, iar după ce aceasta va fi încheiată le va fi prezentată patronatelor din domeniu, cărora li se va cere să vină cu idei de proiecte care să fie promovate.
Nedea crede că turismul ar fi meritat un minister propriu și povestește că la începutul mandatului său, la o întâlnire cu premierul de atunci, Victor Ponta și cu ministrul de turism al Iordaniei i-a întrebat de ce România, deși are o populație de trei ori mai mare decât Iordania, nu are un minister al Turismului. "Iar toată lumea din sistemul public mi-a răspuns: <<atâta timp cât voi produceți 2% din PIB, n-o să vă facă nimeni minister>>. Mie îmi pare rău că se scot declarațiile din context, pentru că nu s-a înțeles că eu am afirmat recent că m-am săturat să mi se aducă, ca argument pentru lipsa unui minister al Turismului, procentul scăzut cu care contribuie domeniul la PIB, în condițiile în care au existat ministere care nu produceau nimic", a încheiat Nedea.
Peste 77% dintre cele 8,5 milioane de persoane care s-au cazat în primele zece luni din acest an în hotelurile, motelurile și pensiunile din România sunt români, a anunțat, joi, Institutul Național de Statistică. Numărul acestora, români și străini, care nu sunt doar turiști, ci și oameni de afaceri sau persoane ajunse cu diverse treburi în orașele din țară, a crescut cu aproape 17% comparativ cu intervalul ianuarie-octombrie 2014.
Cei mai mulți străini (85,8%) au venit din țările Uniunii Europene, în principal din Germania (236.900), Israel (189.100), Italia (177.800) și Franța (117,7 mii). Și din America de Nord au ajuns 132.800 turiști, în timp ce din America de Sud au vizitat România doar 14.200 de persoane, iar din Africa 14.800. Din Asia au ajuns la noi în țară 276.600 de persoane.
În total au venit 1,9 milioane de străini, în creștere cu 17%, însă hotelierii spun că mare parte dintre aceștia sunt oameni de afaceri care s-au cazat la hotelurile din marile orașe.
Și românii care călătoresc pentru afaceri în diverse orașe din țară sau ajung cu alte treburi (controale medicale, vizite la rude etc.) și se cazează la hoteluri sunt înregistrați de statistică. Dovada că mulți dintre ei nu sunt turiști este durata mică a sejurului, de 2,5 zile pentru români și de doar două zile pentru străini.
