În timp de britanicii se întreabă dacă să rămână sau să iasă din Uniunea Europeană, mulți dintre alegători se uită la exemplul relațiilor Elveției cu UE, pentru a se putea hotărî cum să voteze la referendumul din iunie, relatează Bloomberg.
Elvețienii au votat în decembrie 1992 să nu intre în Spațiul Economic European. La momentul respectiv, intrarea în zona respectivă ar fi fost primul pas către aderarea la UE, scrie News.ro.
În schimb, Elveția, care vinde peste 50% din exporturi în UE, a încheiat peste 120 de acorduri bilaterale cu Bruxelles-ul, pentru a-și asigura accesul pe piețele europene, care funcționează destul de bine, consideră analistul Dieter Freiburghaus.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
„Elveția era interesată numai de aspectul economic al integrării europene și asta am obținut. Am obținut accesul la piața internă. În acest fel, economia noastră a avut mult de câștigat. Avem prăjitura și o mâncăm, în acest moment”, Dieter Freiburghaus, Economia elvețiană este considerată cea mai competitivă din lume.
Șomajul, chiar dacă în creștere, este scăzut după standardele europene, și faptul de a fi în afara UE a permis Elveției să încheie un acord cu China, ceea ce statele din Uniune nu pot face individual.
Liderii de afaceri elvețieni avertizează însă ca Elveția să nu fie luată ca model, întrucât țara a avut nevoie de mulți ani pentru a ajunge aici.
„Uneori obții un acord bun, alteori nu îl obții deloc”, a declarat Jan Atteslander, director economic la Federația Elvețiană de Afaceri, EconomieSuisse.
El a adăugat că există avantaje și dezavantaje economice.
CITEȘTE ȘI Marile companii din Marea Britanie se aliniază împotriva unui eventual Brexit Companiile din Elveția nu se află însă la nivel de egalitate cu cele din UE, chiar dacă au acces pe piață.
„Comparați numai costurile de logistică. Este simplu în Europa în privința administrației, a taxelor, lucrează pe o piață unică, în timp ce în Elveția trebuie să exportăm bunurile”, a spus Bernard Rueger, director general al companiei de inginerie Rueger, care exportă 50% din produsele sale în UE.
În aceste condiții, este cu 4%-5% mai costisitor să exporți din Elveția, a adăugat el.
Dacă la acești factori se adaugă supraevaluarea francului elvețian, produsele elvețiene devin foarte scumpe.
Acesta este motivul pentru care Rueger are o fabrică și în Olanda, oferind locuri de muncă care altfel ar fi fost în Elveția.
La început, Elveția a dorit numai o uniune economică cu Europa, dar legăturile politice au devenit mai apropiate în ultimii ani.
Elveția a semnat cu UE un acord pentru libera circulație a persoanelor, cu toate beneficiile pe care le implică pentru muncitorii și familiile lor din UE, precum și pentru spațiul Schengen, cu toate că nu a fost reprezentată la masa negocierilor, când s-au stabilit regulile.
Statul elvețian contribuie totodată cu sume de ordinul miliardelor de dolari la proiecte UE precum cercetare, educație, cultură și securitate.
Elveția a plătit și 1, 3 miliarde de franci elvețieni (1,18 miliarde euro) la fondul UE pentru extindere, destinat susținerii noilor membri ai Uniunii din Europa de Est.
Adoptarea acestor politici a provocat însă probleme politice.
Acum doi ani, votanții elvețieni îngrijorați de imigrație au susținut o propunere de limitare a numărului de muncitori care vin din UE, abandonând practic angajamentul pentru libera circulație.
Ca reacție, Bruxelles-ul a blocat accesul universităților elvețiene la fonduri europene pentru cercetare, iar studenții elvețieni nu au mai fost acceptați în programele Erasmus.
Până la urmă, guvernul elvețian a decis să plătească separat universitățile europene pentru a accepta studenți din Elveția.
Acordurile bilaterale cu Elveția sunt în pericol din cauza problemei liberei circulații a persoanelor.
Guvernul de la Berna nu a introdus încă restricții pentru muncitorii din UE și speră să facă acest lucru fără noi penalizări de la Bruxelles.
Semnele nu sunt bune. Pe lângă restricțiile din educație și cercetare, acorduri comerciale importante, precum cele din sectorul electricității și serviciilor financiare au fost înghețate.
Potrivit UE, nu va exista un acord cu Elveția înainte de referendumul din Marea Britanie.
„Toată lumea vorbește despre Brexit, dar nimeni nu a spus ce se va întâmpla după. Ce va fi cu tratatele cu UE. UE și Elveția au 120 de acorduri. Va începe Marea Britanie, de a doua zi, să negocieze 120 de acorduri? Va intra în Spațiul Economic European? Este atât de neclar”, a spus Freiburghaus.
Mesajul din partea Elveției pare să fie că supraviețuirea în afara UE este posibilă, dar în mod sigur nu este ușoară.
