Economia românească depinde în continuare de consumul intern bazat pe importuri, iar productivitatea muncii are decalaje semnificative față de media europeană, în special în industrie. Se confruntă și cu deficit de forță de muncă și costuri tot mai mari ale acesteia, cu diferențe regionale și inegalități sociale profunde. Inovația e redusă, iar investițiile în cercetare și dezvoltare limitate. Peste toate, patru runde de alegeri vin anul viitor, când ar trebui să avem un punct de cotitură pentru definirea unei viziuni clare de dezvoltare, arată o analiză amplă a economiei locale realizată de Confederația Patronală Concordia, propunând și soluții pentru recuperarea decalajelor și accelerarea creării de valoare adăugată, urgente într-o lume în transformare rapidă.
România a înregistrat o creștere economică rapidă în ultimii 20 de ani, cu un PIB care a crescut cu aproape 800% între 2000 și 2022, ajungând la aproximativ 286 miliarde de euro, și este pe cale să depășească 300 de miliarde de euro în 2023.
În intervalul 1990-2021, PIB-ul Poloniei a crescut de 10 ori, cel al Ungariei de peste cinci ori, cel al Cehiei de aproape șapte ori, iar cel al Bulgariei de aproximativ patru ori. Tot de aproximativ patru ori a crescut și PIB-ul la nivel mondial între 1990 și 2021, arată analiza Concordia.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În ciuda creșterii importante a PIB-ului României în ultimele trei decenii, economia și societatea se confruntă cu o serie de provocări și caracteristici structurale care pun în pericol creșterea și bunăstarea pentru următoarele decenii. Creșterea economică bazată într-o prea mare măsură pe o cerere domestică ridicată pentru bunuri și servicii din import, inovarea scăzută din economie și valoarea adăugată bazată pe resurse primare și produse cu complexitate redusă, distribuția deficitară a creșterii economice în societate, sunt elementele principale care arată că avem nevoie de o nouă abordare pentru a maximiza potențialul economiei.
Probleme suplimentare vin din zona finanțelor publice, cu deficite și măsuri fiscal impredictibile care amenință să zdruncine stabilitatea economiei și persoectivele de dezvoltare.
“Înainte de a vorbi despre viitor, trebuie să ne uităm la prezent. Avem nevoie de o fundație pe care să clădim ceva puternic. Avem nevoie de predictibilitate, care să ne dea posibilitatea să fim sustenabili. De 30 de ani am făcut ceva foarte greșit, am considerat că noi, oamenii de afaceri nu avem nicio posibilitate să influențăm deciziile politice. De 30 de ani suntem resemnați, gândim că ei iau decizii împotriva economiei și noi nu avem ce face decât să ne adaptăm. Nu avem voie să fim așa”, a declarat Dan Șucu, proprietarul Mobexpert și președintele confederației Concordia, la conferința “Industrii Inteligente”, în care au fost prezentate rezultatele cercetării asupra stării și perspectivelor economiei românești.
Șucu amintește experiența crizei precedente, din lecțiile căreia ar trebui să învățăm.
“În 2009, toată lumea își reducea cheltuielile, se ajusta la noua realitate, în afară de statul român care continua să cheltuiască în neștire. Ce am avut apoi? În 2010 TVA creștea, 200.000 de firme dispăreau, bugetul avea probleme grave, iar criza avea să se prelungească încă patru ani”, arată președintele Concordia.
Economia românească nu evoluează independent de restul lumii, fiind influențată, dincolo de evoluțiile interne, de problemele, dar și de transformările rapide la nivel global. “Trăim într-o lume VUCA, acronimul pentru Volatilitate, Nesiguranță (uncertainty), Complexitate și Ambiguitate. O definiție în patru planuri a lunii în care afacerile luptă pentru profit, eficiență și piață. E imposibil să construiești o singură strategie care să răspundă celor patru provocări, dar pentru fiecare există o soluție. Răspunsul la volatilitate e viziunea, nesiguranța poate fi bătută de înțelegere bazată pe date, complexitatea prin claritatea acțiunilor și ambiguitatea prin agilitatea în execuție”, spune Sergiu Manea, CEO al BCR, la același evemniment.
Potrivit afirmațiilor sale, mai multe evoluții vor contura viitorul: instabilitatea economică, problemele din lanțurile de aprovizionare, robotica, transformarea digitală și AI, securitatea datelor, ca risc asociat al digitalizării și conformitatea ESG. “Am învățat să navigăm pe un flux de incertitudine continuu și o să ne specializăm în continuare. Va trebui să învățăm să lucrăm pe scenarii alternative și să avem strategii de prevenire, cu răspunsuri pentru diferite tipuri de crize. Instabilitatea afectează lanțurile de aprovizionare, peste 12.000 de suspendări pe acestea au existat la nivel mondial doar în 2021. O anomalie care a devenit noua normă, din cauza deficitului forței de muncă, a cererii mari de materiale și a problemelor de transport, care atrage creșterea costurilor, termene de livrare mult mai lungi și o penurie de materii prime”, arată Manea.
Soluțiile pentru integrare și productivitate pot fi aduse de adoptarea roboților industriali: “O creștere cu 1% a densități roboților este corelată cu o creștere a productivității cu 0,8%. În industriile în care companiile au adoptat anticipativ, înainte să devină normă, numărul de ore de lucru ale angajaților a scăzut cu 2,7% atunci când adoptarea roboților a urcat cu 1%”.
Din păcate, spune CEO-ul BCR, procesul de transformare digitală încă e neuniform, deși se vorbește constant de trei ani. Doar 24% dintre companile internaționale au o strategie de transformare digitală, însă în următorii ani vom vedea tot mai multe fabrici inteligente, iechipate cu tehnologii IoT, analize de date, AR și VR, care vor permite colectarea de date în timp real, monitorizarea de la distanță și optimizarea operațiunilor.
Într-un astfel de context, România este prinsă cu cel mai mic nivel al cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare, raportat la PIB, din Europa, sub 0,5%, nivel care ar trebui crescut până la cel din Finlanda sau Germania (3%), spune Manea, remarcând că avem puține produse de tehnologie românești, deși comunitatea de software este una importantă, cu specialiști care crează valoare pentru diferite companii. Alte soluții, de neratat, în opinia sa, sunt eforturile pentru creșterea educației, într-o țară care deține un nedorit loc 1 în UE la părăsirea timpurie a sistemului de educație și formare profesională, precum și absorbția fondurilor europene. Pentru acestea, suntem datori să luăm tot ce este disponibil pe masa: peste 95 miliarde de euro, din care 46,44 miliarde prin programele naționale și regionale, 45,79 miliarde prin Politica de Coeziune 2021-2027 și 4,27 miliarde de euro prin PNRR.
“Am recuperat destul de repede până acum o parte din decalajele de creștere, am ajuns la 77% din media UE la PIB/locuitor, de la nici 16% în 1992. De aici, însă, este mai greu de crescut, ca să ajungem la 80-90% nu mai e un sprint, ci un maraton”, spune Radu Burnete, directorul executiv al Conferedației Concordia.
Potrivit afirmațiilor sale, trebuie rezolvate problemele structurale ale economiei.
“Creșterea economică este încă bazată foarte mult pe consum, deficitele bugetare sunt foarte mari, la fel și deficitul comercial, pentru că, chiar și în sectoarele campioane la exporturi, tot importăm mai mult decât exportăm. Costul muncii a crescut și el foarte mult, în industrie cu 25% față de 2015, în timp ce în UE a urcat cu doar 7%, avans care impune o creștere de productivitate în compensare”, arată Burnete.
Directorul executiv al Concordia semnalează că, deși avem nevoie să creștem productivitatea, stăm modest și la inovare, peste 70% din valoarea tehnologică din România provenind tot din importuri.
“Să creștem productivitatea este extrem de necesar. Altfel, cum să creștem profitabilitatea companiilor, crescând și salariile angajaților, în condițiile în care vom avea și cel mai mare val de pensionări în următorii ani?”, spune Burnete.
Anliza situației economiei făcută de Concordia, arată că, între 2013 și 2022, valoarea adăugată brută din economia românească a crescut de la 126 miliarde de euro la 260 de miliarde de euro, avans comparabil cu cele înregistrate în UE, dar valoarea absolută de creștere rămâne mult mai mică decât cele din state europene cu economii mai avansate. În același interval, sectorul industrial și-a majorat contribuția la PIB care a crescut de la 36 miliarde de euro la 64 miliarde de euro.
Când discutăm de elementele care au contribuit la creșterea întregii economii, nu putem evita faptul că 78,8% din cei aproape 286 miliarde de euro generați de economie în 2022 au fost generați de consumul final efectiv total, iar media contribuției consumului în ultimii 8 ani a fost aproape identică – 78,5%6, arată analiza Concordia. Cu toate că o parte din consum a fost destinat producției, inclusiv în vederea exporturilor, datele arată un dezechilibru major în privința câtorva categorii de produse despre care vorbim în această analiză.
Deși ponderea ridicată a consumului în PIB nu e neobișnuită pentru statele cu economii dezvoltate, România este întrecută doar de Grecia și Portugalia în ceea ce privește contribuția consumului la PIB, fiecare cu 64% respectiv 68,7%, față de 63,3% în România în 2022. Media UE-27 a fost de 52,3%, iar dintre țările cu economii comparabile Ungaria a înregistrat 49,9%, iar Polonia 56,7%.
Pe de altă parte, formarea brută de capital fix – adică investițiile – a reprezentat în medie în ultimul deceniu 23,61% din PIB, față de o medie UE-27 de 21,1% în aceeași perioadă. Acest aspect se datorează în primul rând beneficiilor aduse de o piață încă relativ tânără și influxului de fonduri europene și investiții directe străine.
Acest tip de beneficii dispare însă, ultimii 10 ani fiind marcați de o creștere semnificativă a costul mediu lunar al forței de muncă, ajungând în 2022 la un nivel de 6.426 lei/salariat, cu 150% mai mare față de nivelul anului 2015. În luna iulie a acestui an, câștigul salarial mediu brut pe țară a ajuns la 7.317 de lei, iar cel net a fost de 4.565 de lei.
Analizând costul muncii prin compensarea angajaților plus taxe minus subvenții, România se situează la o medie de 33% din costul mediu al Uniunii Europene (UE 27), însă costul mediu al muncii se apropie de cel din Ungaria și îl depășește pe cel din Bulgaria, situându-se la aproximativ 77% din nivelul din Polonia. În plus, în 2022, România a avut o creștere medie anuală a costului muncii (compensarea angajaților plus taxe minus subvenții) de 12,5%, față de media europeană de 5,2%. În plus, raportat la valorile anului 2015, am avut a doua cea mai mare creștere a costului unitar nominal al forței de muncă pe baza orelor lucrate.
Analiza Concordia arată că avantajul competitiv al României bazat pe forța de muncă ieftină se diminuează accelerat. În ceea ce privește productivitatea totală, calculată ca valoare adăugată brută pe angajat, în 2022 România se situa la 38,8% față de media europeană, în timp ce Cehia și Polonia se aflau la 56,2 și 49,2%, respectiv.
La același indicator, de departe cea mai mare discrepanță între România și media UE-27 apare în sectorul industrial (fără construcții), unde valoarea adăugată pe angajat a fost în 2022 de numai 26% din media europeană. Polonia s-a situat în sectorul industrial la 32,86% față de media europeană, în timp ce Ungaria și Cehia au înregistrat 43,1% și 57,5%, respectiv.
Cifrele sunt cu atât mai îngrijorătoare dacă luăm în calcul și faptul că România are o participare redusă la piața forței de muncă, iar deficitul de abilități și formarea pe tot parcursul vieții reprezintă slăbiciuni structurale profunde ale acesteia.
Pe lângă faptul că populația îmbătrânește, deficitul forței de muncă se accentuează, decalajul productivității persistă și costul forței de muncă a crescut accelerat, economia românească suferă și din cauza faptului că deficitul comercial (diferența dintre exporturi și importuri) a atins în anul 2022 aproximativ 34 de miliarde de euro.
În ultimii 10 ani, deficitul balanței comerciale a crescut de peste 3,5 ori, în timp ce exporturile au crescut de 2,04 ori, iar importurile de 2,3 ori. Concordia își propune ca, prin documente ulterioare, să furnizeze soluții pentru creșterea ratei exporturilor prin diversificare și complexitate mai mare a producției în economia românească.
Disparitățile regionale sunt alt element care arată că economia românească se bazează într-o prea mare proporție pe activitatea desfășurată în cele câteva orașe și împrejurimile acestora, în frunte cu Bucureștiul, dezvoltate și bine conectate la lanțurile globale de valoare.
Valoareaadăugată în economia românească Regiunea București-Ilfov a generat aproape o treime (28%) din PIB-ul realizat în 2022 la nivelul țării, în timp ce regiunile Vest și Sud-Vest-Oltenia generează în jur de 8-9%13.
Discrepanțe există și la nivelul industriei, cea mai mare valoare adăugată brută fiind generată în regiunile Sud-Muntenia, urmată de București-Ilfov. Discrepanța între regiunea București-Ilfov și restul țării devine și mai evidentă în analiza PIB pe cap de locuitor, zona Capitalei având o valoare de 2,67 de ori mai mare decât media celorlalte regiuni.
Peste 34% dintre români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar sărăcia persoanelor încadrate era în 2022 de 14,5%, comparat cu media UE de 8,5%.
Aceste statistici relevă limitările măsurării performanței economice prin elemente singulare precum rata de creștere a PIB-ului. O știre recentă intens distribuită arată că anul acesta România a depășit Ungaria în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare (76,7% din media UE pentru România, față de 76,6% în cazul Ungariei17). Analiza Concordia avertizează că o astfel de statistică, chiar și ajustată la paritatea puterii de cumpărare, nu ține seama de factori structurali precum cei menționați deja mai sus și ignoră elemente precum calitatea vieții și alte dezechilibre.
În plus, statistica nu ia în calcul nici impactul supraevaluării cursului de schimb real efectiv ajustat cu costul unitar al forței de muncă al leului.
Inovația redusă este altă problem majoră, România fiind în continuare considerată un inovator modest cu investiții mici în cercetare și dezvoltare.
În 2021, media investițiilor în R&D în Uniunea Europeană a fost de 2,3% din PIB, cu Belgia și Suedia în vârful topului cu investiții de 3,5% din PIB fiecare și cu România la coada clasamentului cu investiții de 0,5%18.
Acest lucru se traduce în capacitate limitată de inovare a companiilor și, în consecință, în capacitate limitată de a-și crește relevanța pe piețele regionale și internaționale prin produse și servicii noi, cu valoare adăugată crescută.
Toate aceste date arată că România se află acum la un punct de cotitură în legătură cu parcursul viitoarei etape de dezvoltare. Pentru a face față provocărilor multiple, care țin atât de structura curentă a economiei naționale, cât și de contextul mondial complicat, Concordia crede că țara are nevoie de o viziune clară care să deblocheze potențialul economic și să inițieze tranziția către o economie durabilă, cu valoare adăugată mare și inovare crescută, cu capacitate de export ridicată, și competitivă în primă fază la nivel regional, iar apoi la nivel mondial. Acest lucru se poate întâmpla, dincolo de reformele transversale clasice, prin țintirea sectoarelor unde fie avem deja un avantaj competitiv relativ, fie putem deveni competitivi mai repede decât economii cu caracteristici similare.
