Datele privind inflația în septembrie au surprins piața cu o scădere a ratei anuale, față de o ușoară creștere așteptată de analiști. Economiștii se așteaptă astfel la o rată mai redusă a inflației pentru acest an, dar pe de altă parte nu cred că BNR va reduce dobânda cheie, aflată la cel mai ridicat nivel din UE.
Inflația anuală a frânat de la 2,7% în august la 2,5% în septembrie, în timp ce analiștii chestionați de Bloomberg aveau o prognoză mediană de 2,8%. Inflația mai mică a venit pe fondul ieftinirii alimentelor cu 0,55%, în special ca urmare a ieftinirii cartofilor cu 27% față de august.
Scăderea prețului cartofilor este cea mai amplă din ultimii nouă ani, în timp ce ieftinirea fructelor proaspete, de 8%, este cea mai mare din ultimii trei ani, arată Valentin Tătaru, economist al ING Bank România.
Banca olandeză așteaptă acum o inflație de 2,1% în 2020, față de 2,5% anterior, în timp ce prognoza pentru 2021 este menținută la 2,5%.
“Există o vizibilitate limitată a politicilor dincolo de alegerile din decembrie, mai ales pe partea fiscală, unde credem că o peticire a bugetului cu modificarea taxelor (creșterea TVA este principalul nostru suspect) nu poate fi exclusă”, scrie Tătaru, care nu se așteaptă la o reducere a ratei cheie.
Banca Comercială Română revizuiește, de asemenea, prognoza de inflație pentru acest an de la 2,4% la 2,1%, dar nu se așteaptă la modificări semnificative de politică monetară pe fondul inflației mai reduse.
Inflația de bază, din calculul căreia sunt excluse prețurile volatile, cele administrate și prețurile la alcool și tutun, a scăzut doar ușor în septembrie la 3,69% de la 3,74% în luna anterioară, ceea ce sugerează că presiunile inflaționiste sunt rezistente, arată BCR.
“Cursul de schimb va rămâne sub presiune în anii următori ca urmare a deficitelor gemene relativ ridicate. Având în vedere greutatea relativ ridicată în funcția de răspuns a BNR, vedem în continuare ca improbabilă o reducere a ratei de politică monetară”, notează analistul BCR Dorina Ilașco.
Atât ING, cât și BCR notează că eventualele relaxări de politică montară s-ar putea face din reducerea rezervelor minime obligatorii, ceea ce ar elibera lichiditate suplimentară către bănci și ar reduce dobânzile pe termen scurt.
România plătește cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană pentru împrumuturile statului. Totodată, dobânda de politică monetară a băncii centrale din România, la 1,5%, este cea mai ridicată din UE, față de 0% în zona euro, 0,1% în Polonia, 0,25% în Cehia și 0,6% în Ungaria.
Inflația anuală a fost de -0,3% în zona euro în septembrie, și de 3,2% în Cehia. Celelalte țări n-au publicat încă datele pentru prima lună de toamnă.
