Inflația pare să fie atins un platou în iulie, care urmează să fie ținut până la începutul toamnei, când va începe o perioadă de dezinflație ce ar trebui să dureze până în 2023, arată analiștii bancari. Banca centrală se va folosi de pretextul trecerii de vârf pentru a majora mai puțin rata cheie, după cum a sugerat și guvernatorul Isărescu în conferință de presă.
Rata anuală a inflației a coborât cu 0,1 puncte procentuale, la 15% în iulie comparativ cu iunie. Prețurile au continuat să crească în termeni lunari – un avans de 0,9% - și vor mai crește și de acum înainte, doar că nu cu aceeași viteză din precedentul an. Analiștii așteptau, de altfel, o decelerare mai importantă a ratei anuale spre 14,4-14,8%, însă au fost surprinși de scumpirea (din nou!) a gazelor naturale cu peste 8% față de iunie, precum și a fructelor proaspete (+1,5%) în plin sezon de vară, arată BCR.
Prețul la gaze este plafonat și facturile sunt compensate, însă în iulie distribuitorii au majorat tariful de furnizor de ultimă instanță cu 13-20%, aplicabil în principal celor care nu au ales oferte din piața concurențială și unde de altfel prețurile cele mai bune sunt oricum mult mai mari.
BCR estimează că inflația va crește din nou în august și apoi va scădea la 13,9% în decembrie (aceasta fiind și prognoza băncii centrale) și apoi la 7,9% la finele anului următor (cu 0,4 puncte procentuale peste prognoza BNR).
Analistul BCR Eugen Sinca scrie că datele din economie arată o scădere graduală a presiunilor inflaționiste – spre exemplu rata anuală de creștere a prețurilor industriale a scăzut la 48,1% în iunie, după ce în martie a fost atins vârful de 51,6%, indicele de cost din construcții a scăzut în mai la 21% de la 24,9% în martie și, totodată, toate sectoarele acoperite de sondajul lunar privind încrederea în economie au arătat o reducere a așteptărilor de creștere a prețurilor.
ING estimează că inflația va rămâne la nivelurile curente până în septembrie și că e mai puțin important dacă vârful a fost cel din iunie sau urmează să fie atins în august la 15,2-15,3%.
”Ceea ce contează mai mult din punctul nostru de vedere este că tendința inflaționistă generală pare să fi atins vârful și că ar trebui să pornim pe o traiectorie de scădere treptată din octombrie. Estimarea noastră de 13% pentru inflația medie în 2022 pare pe drumul cel bun și credem chiar că datele de la sfârșitul anului ar putea fi chiar mai mici decât estimarea Băncii Naționale a României de 13,9%”, arată Valentin Tătaru, economistul șef al ING România.
Traiectoria inflației are implicații asupra traiectoriei dobânzilor. Banca centrală a încetinit ritmul la cea mai recentă ședință de politică monetară, majorând rata cheie cu 0,75 pp la 5,5%, față de o creștere de 1 pp așteptată de analiști. Atât ING, cât și BCR cred că banca centrală va mai livra încă două creșteri de rată, de 0,5, respectiv 0,25 pp la ședințele din octombrie și noiembrie, ultimele din acest an, până la 6,25%, după care se va opri.
Rata Lombard, care rămâne principala referință pentru piață în condițiile deficitului de lichiditate care persistă de la începutul războiului din Ucraina și care face parte din politica BNR, ar urma să ajungă astfel la 7,25%.
Analiștii remarcă tonul de ”turturea” a guvernatorului Mugur Isărescu de la conferința de prezentare a raportului asupra inflației. Deși prognoza a fost revizuită în sus, Isărescu a arătat că majorările viitoare de dobânzi pot fi mai mici dacă inflația se încadrează în noile estimări. Mai mult, guvernatorul a și indicat clar băncilor că sunt cu cotațiile de dobândă prea sus la scadențele de peste o lună, cu ROBOR la 3 luni sărind de 8%.
BNR are cea mai redusă rată cheie din regiune, cu 1 pp sub cea a Poloniei, 1,5 pp sub cea a Cehiei și 5,25 pp sub cea a Ungariei, însă rata interbancară la 3 luni este mai mare decât în cazul primelor două țări.
Tătaru crede că ratele din piață ar putea să scadă gradual în condițiile în care BNR ar putea să tolereze o îmbunătățire a condițiilor de lichiditate – în iulie deficitul s-a redus de la 9,6 miliarde de lei de la 13,5 miliarde de lei în luna precedentă, dar pe de altă parte toată finanțarea a fost trasă prin Lombard după ce BNR nu a mai oferit niciun leu la operațiunile repo bilaterale (mai ieftine cu 1 pp).
O analiză a Raiffeisen Bank, publicată înainte de raportul BNR și anunțarea noilor date de inflație, arată așteptări mai mari de creștere a ratei cheie – dobânda ar urma să crească cu 0,75 pp în octombrie, apoi încă cu 0,75 pp cumulat în noiembrie și ianuarie până la 7%. Estimarea Raiffeisen este, de asemenea, că vârful inflației a fost în iunie și aceasta ar urma să scadă la 13,5% în decembrie.
Chiar dacă dezinflația de anul viitor și din 2024 vine pe un puternic efect de bază, ING atenționează că deși prognoza BNR pe următoarele 12-18 luni pare plauzibilă, aceasta este optimistă pe mai departe. Mai exact, intrarea inflației în țintă în a doua parte a lui 2024 (când estimarea BNR este de 2,3%) este neverosimilă câtă vreme în acel an urmează alegeri parlamentare, locale și prezidențiale, remarcă Tătaru.
Politica fiscală ar putea deveni inflaționistă încă de anul viitor, crede economistul. Datele privind dinamica salariilor arată creșteri de o singură cifră în sectorul bugetar în primele șase luni din acest an (+9,3% în educație, +4,7% în administrație public și +1,7% în sănătate), în timp ce avansul la nivelul întregii economii a fost de 11,1%, în timp ce inflația medie a fost de 11,7%.
”Am remarcat creșterile relativ mici de salarii din sectorul public, care ar trebui să reprezinte un semn privind mult-necesara disciplină fiscală. Totuși, pentru a pune lucrurile în perspectivă, cei mai mulți angajați din sectorul public câștigă salarii peste medie. Mai mult, cu un an electoral 2024 foarte important care se apropie, este foarte improbabil ca dinamica salariilor din sectorul public să rămână la o singură cifră mică în 2023 și 2024”, arată Tătaru.
ING estimează o creștere economică de 0,4% în al doilea trimestru din acest an comparativ cu primul și se așteaptă ca populația să fie mai prudentă cu consumul în a doua parte a anului, având în vedere creșterea costului vieții, dobânzile mai mari și știrile depresive. Pe de altă parte, datele bune privind piața muncii arată că România ar putea evita o recesiune tehnică.
BNR vede o cvasi-stagnare în trimestrele 2 și 3 din acest an, după o creștere foarte puternică și neașteptată în primul trimestru de 5,1% comparativ cu T4 din 2021 și respectiv 6,4% față de T1 din 2021. Banca centrală estimează că excedentul de cerere din economie, care reprezintă un factor inflaționist fundamental, va persista până în a doua jumătate a anului viitor.
