Anul 2016 ar putea fi cel în care economia românească, susținută de creșterea consumului, ar înregistra cele mai bune performanțe de după 2009, însă perspectivele pozitive sunt condiționate de evoluția fiscalității și de perspectivele unui an în care "zgomotul" politic, generat de alegerile locale și generale, ar putea influența evoluția pieței valutare, un factor important într-o economie bazată în mare parte pe importuri.
Acestea sunt, în esență, rezultatele barometrului semestrial privind așteptările economice, realizat de agenția de business information și credit risk management KeysFin.
Potrivit sondajului în rândul oamenilor de afaceri, la întrebarea "Cum vedeți evoluția economică a României în 2016 ?", procentul celor care estimează un trend pozitiv este de 57%, în timp ce 28% văd o evoluție temperată și numai 15% întrezăresc o evoluție negativă.
Față de barometrul economic din 1-15 iunie 2015, procentul investitorilor care văd viitorul în culori sumbre a scăzut de la 33% la 15%, în timp ce estimările rezervate au avansat de la 18% la 28%, principalele argumente fiind legate de evoluția consumului, susținut de reducerea TVA, scăderea costului carburanților și dezghețarea relativă a finanțărilor bancare.
"Toate estimările converg către o creștere a cererii interne de 6-7%, ca urmare a reducerii cotei medii a TVA-ului coșului zilnic de la 22,5% la aproximativ 14% și majorării salariului mediu cu 8%. Creșterea salariilor din sectorul bugetar și îmbunătățirea nivelului de încredere al consumatorilor vor determina, cel mai probabil, un reviriment în consumul intern, care ar putea duce PIB-ul către un avans de 4%", afirmă analiștii.
Perspectivele economice din consum ar putea fi dublate de creșterea investițiilor în două dintre sectoarele cheie din economie – agricultură și construcții.
Astfel, în agricultură, trendul ultimilor ani a arătat o creștere spectaculoasă a numărului companiilor, de la 8.067 în 2010 la 9.929 în 2014, și a cifrei de afaceri, de la 11,8 miliarde de lei la 20,8 milarde de lei (2010-2014).
"Trendul ultimilor ani a arătat că agricultura trece printr-un proces de maturizare și coagulare cu rezultate evidente și cu tehnologii care elimină tot mai mult din riscul anilor trecuți – evoluția meteo. 2016, din estimările mediului de afaceri, se anunță a fi cel mai bun an din ultimii șase", spun analiștii KeysFin.
Și în construcții, evoluția pozitivă remarcată anul trecut ar putea să continue în acest an. "Dezvoltarea creditării pe acest segment, susținută de apetitul în creștere al populației, urmare a scăderii prețurilor din sectorul imobiliar, poate influența în mod pozitiv economia, mai cu seamă că acest sector are o puternică dezvoltare pe orizontală în economie", spun economiștii, care remarcă însă și semnele de întrebare evidente la care încă se așteaptă un răspuns.
"Modificările preconizate ale programului «Prima Casă» și legislația care permite darea în plată a imobilelor de către datornici pot duce la înrăutățirea mediului financiar-bancar, cu consecințe directe, negative, în susținerea acestui sector cheie în economie", au mai spus analiștii.
Evoluția pozitivă din economie, preconizată pentru acest an, este condiționată, pe de altă parte, de cadrul fiscal. La fel ca anul trecut, oamenii de afaceri se tem că autoritățile vor opera noi modificări care le vor da peste cap planurile de afaceri.
"Codul Fiscal a avut peste 135 de modificări în ultimii 7 ani. Am asistat la tot felul de artificii menite să regularizeze bugetul de stat, iar acestea au avut efecte directe în economie. Din discuțiile avute cu investitorii, a reieșit necesitatea unui cadru financiar stabil, predictibil, care să le permită să ia deciziile de business pe argumente stabile. Reducerea TVA din 2016 este un lucru pozitiv, însă temerile sunt îndreptate acum spre taxele și impozitele locale, spre celelalte pârghii fiscale care, din dezbaterile publice, reiese că vor crește exponențial în 2016", mai spun analiștii.
CITEȘTE ȘI PFA și firmele de apartament trebuie să se înregistreze și să aducă documente pentru a li se stabili taxele localeUn alt mare semn de întrebare ridicat de investitori este cel legat de deciziile cu caracter electoral pe care autoritățile ar putea fi tentate să le ia în 2016, an în care sunt atât alegeri locale, cât și parlamentare.
"Prezența unui guvern tehnocrat este un aspect pozitiv atâta timp cât acesta va fi lăsat să își facă treaba. Izbucnirea unor scandaluri politice în preajma alegerilor ar putea afecta în mod negativ imaginea României, iar piața valutară va simți primul impact – speculatorii vor forța euro, iar ieșirea cursului valutar de pe tendința pozitivă din 2015 va influența în mod semnificativ costurile din economie, consumul și încrederea cosumatorilor. O deteriorare a mediului politic ar putea, de asemenea, antrena o schimbare a percepției investitorilor străini care abia au început să revină, treptat în România, dovadă ultimele statistici BNR, și asta în condițiile în care, în a doua parte a anului, se pun bazele planurilor de afaceri pentru anul următor", susțin experții.
Ca și în cazul barometrului din iunie, oamenii de afaceri trec la capitolul măsuri necesare îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor și a absorbției fondurilor europene.
"Din păcate, 2016 nu prezintă, cel puțin în acest moment, proiecte de dezvoltare cu impact pe orizontală în economie, de la construcția de autostrăzi la îmbunătățirea funcționării administrației publice. În afară de construcția de stadioane și săli de sport, pare că 2016 va fi un an fără ținte foarte importante", remarcă analiștii, care trag un semnal de alarmă privind predictibilitatea acțiunii publice.
"Infrastructura, educația, sănătatea, cercetarea – domenii fundamentale pentru dezvoltarea României rămân încă la statutul de subfinanțare. Cercetarea mai ales, domeniu în care potențial există, nu are, din păcate, niciun plan de susținere din partea statului. În condițiile în care inovația este principalul motor al dezvoltării economice", este o altă opinie a analiștilor citați.
Barometrul privind percepția investitorilor asupra economiei românești a fost realizat în perioada 1-20 decembrie 2015, pe un eșantion reprezentativ de 150 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerț, la servicii financiare, agricultură, energie, confecții, IT.