Deși consemnul #StaiAcasă! a fost ridicat demult, programul de lucru hibrid a persistat în cele mai mari orașe americane, unde doar la acest început de an s-a ajuns ca numai circa jumătate din salariați să vină constant la birou. Manageri ai unor corporații importante încearcă să obișnuiască angajații să revină la locuri de muncă pe care pandemia le-a revelat că le urau. Dezbaterea legată de săptămâna de muncă de 4 zile a început în mediul de business. Avantaje și neajunsuri.
Sub presiunea investitorilor de pe bursă, care nu întrevăd susținerea ratelor de creștere și vizează cel puțin controlul cheltuielilor, corporații americane, în primul rând din domeniul tehnologiei, au făcut concedieri masive la cumpăna dintre ani. Este alerta care i-a determinat pe mulți angajați să revină la birouri pentru a-și demonstra angajamentul, după un răstimp de 3 ani în care au prelungit realitatea muncii de acasă, prescripție a politicilor anti-pandemie.
Este ceva care altminteri a întâmpinat rezistență. Când Elon Musk, după preluarea Twitter, a cerut angajaților să revină la birouri, acesta nu numai că s-a confruntat cu revoltă, dar și cu un val de demisii.
Statisticile indică o reducere a forței de muncă din SUA și analiștii găsesc explicații de ordin sociologic ale retragerii multor americani, precum și resorturi psihologice ale reacției. Aceștia preferă să-și consume încet banii primiți de la guvern pentru politica salvărilor de vieți de pe canapea. Meditația în perioada de izolare le-a revelat că, de fapt, își urau locurile de muncă.
După ce în anul 2020 s-au descoperit cu eticheta de „muncitori neesențiali”, acum vine și răzbunarea: nu mai vin dacă oricum nu sunt esențial! Americani tineri care făceau munci mai slab remunerate și se chinuiau cu plata chiriei în marile orașe americane au descoperit că pot avea aceeași viață fără orizont și dintr-o cameră a casei părinților lor din localități mici, cu costuri de viață mai coborâte.
Pe de altă parte, americanii care nu și-au pierdut locurile de muncă au făcut totul pentru a rămâne într-un regim de muncă de acasă. Este un refuz care a exasperat șefii unor companii. Șeful băncii de investiții Goldman Sachs a declarat încă din anul 2020 că munca de acasă este incompatibilă cu cultura corporației și i-a avertizat pe angajați că nu le va mai plăti salarii adecvate chiriilor din Manhattan dacă tot nu vor să locuiască în New York.
Procesul revenirii la locurile de muncă a fost foarte greoi. Un barometru Kastle indică faptul că doar 50,4% din angajații din 10 mari orașe americane vin zilnic la serviciu, prima trecere peste reperul de jumătate de la declanșarea pandemiei. „Frica de a fi dați afară îi mână pe cei mai mulți angajați către birouri”, transmite corespondentul CNBC.
Prezența este diferențiată. În Austin, statul Texas, 68% dintre angajați vin cu regularitate la locul de muncă, în New York doar 48% au această frecvență, care este încă și mai redusă, de 41%, în San Jose din Silicon Valley.
Pentru Manhattan, estimarea este că 52% dintre salariați vin zilnic la serviciu, 10% lucrează exclusiv de acasă și 35% vin doar 3 zile pe săptămână. Angajatorii se așteaptă ca noul normal pentru New York să fie de 56% dintre angajați care să păstreze obiceiul antepandemic.
Alexander Goldfarb de la compania de servicii financiare Piper Sandler indică un impact negativ de 20% pentru produsul intern brut din New York și afirmă că aceasta se vede peste tot, în trafic, în cafenele, în restaurante.
„Din păcate, din cauza politicilor oneroase de lockdown, ce au fost extinse în marile orașe, din punctul de vedere al calității vieții, multe persoane au descoperit că să lucreze de acasă și să vină în oraș doar câteva zile pe săptămână este un mod de viață mai bun și companiile au înțeles că este un avantaj pe care este mai ușor să-l dai oamenilor”, spune analistul financiar.
Foarte mulți angajați evită aglomerația și și-au făcut un program de muncă de marți până joi. Alții s-au retras definitiv din New York. Mandatele de vaccinare introduse de municipalitatea locală pentru lucrătorii din hoteluri, unitățile de alimentație publică și alte servicii au fost, de asemenea, de natură să-i alunge pe mulți din cei care căutau să-și facă o viață în cea mai cunoscută metropolă a Americii.
Gradul de frecvență la birouri depinde și de la un sector la altul. 80% dintre angajații industriei de real estate vin zilnic, niveluri peste medie fiind și pentru industria financiară (58%) și firmele de avocatură (59%).
Ed Bastian, CEO la American Airlines, afirmă că, prin natura lucrului cu publicul a unei companii de transport aerian, a decis revenirea la normalitate încă din aprilie 2021. „Am făcut excepții foarte limitate”, spune acesta.
Revenit în fruntea Disney, Bob Iger a solicitat angajaților prezența timp de 4 zile pe săptămână. Analiști spun că este o etapă de tranziție în vederea unei reveniri la normalitate pe care managerii vor să o facă gradual, tocmai urmare a rezistenței salariaților.
O serie de companii experimentează munca în regim hibrid, despre care specialiști din resurse umane spun că va fi norma în mai multe segmente de business.
Ziua de muncă a fost scurtată la 5 zile de Henry Ford pentru fabricile sale de automobile, unde a descoperit că muncitorii tind să devină mai productivi și ulterior practica a fost preluată în legislația mai multor țări. Acum deja sunt tatonări pentru trecerea la o săptămână de muncă de 4 zile pe care fostul președinte american Richard Nixon a prezis-o la începutul anilor ’70.
Este ceva ce oamenii își doresc. Compania britanică de consultanță Tyler Grange a făcut un anunț de angajare pentru un loc de muncă cu săptămâna de lucru de 4 zile și a constatat o creștere cu 534% a solicitărilor de informații.
Un studiu care a prins 33 de companii din Australia, SUA și Irlanda a indicat niveluri de satisfacție a angajaților, productivitate și performanță sporite în cazul săptămânii de muncă de 4 zile. În perioada efectuării cercetării, veniturile firmelor au crescut în medie cu 8,14%, dinamica fiind cu 37,55% peste nivelul mediu al precedentelor 6 luni.
Nu toate experimentele au dat rezultate la fel de bune. Rebecca Brooks, CEO la firma Alter Agents, afirmă că a testat 10 săptămâni restrângerea la cele 4 zile, dar rezultatele au fost negative pentru o serie de indicatori, între care și cel mai important pentru ei, respectiv sănătatea mintală a personalului. „Obiectivul nostru a fost să le facem angajaților viața mai ușoară, dar le-am făcut-o mai complicată”, este concluzia antreprenorului.
Principala pierdere în cazul regimului de muncă hibrid în care o serie de angajați lucrează de acasă sau mai puține zile pe săptămână îl reprezintă cea la nivelul interacțiunii cu clienții. Pur și simplu aceștia nu au de unde să știe care sunt zilele libere ale persoanei de legătură sau cum să coreleze orarul.
Jim Harter, cercetător la Gallup, menționează acest risc de coordonare ca factor al deteriorării relației cu clienții. Studiile sale indică, totuși, niveluri comparabile ale randamentului salariaților în cazul săptămânii cu 4 zile de muncă comparativ cu frecvența cunoscută în ultimele decenii.
Cel mai mare angajament (notat cu 32) este la săptămâna de 5 zile, urmat de nota 30 pentru săptămâna de 4 zile și de 28 pentru săptămâna cu 6 zile lucrătoare. Diferența apare la notarea în indicatorul care măsoară cât de mult angajații își urăsc locul de muncă. Aici nivelul este de -15 la săptămâna de muncă de 4 zile, de -17 la săptămâna cu 5 zile lucrătoare și de -21 la cea în care se lucrează și sâmbătă.
O concluzie generală pare a fi aceea că și dacă unele firme ar fi dispuse să facă tranziția către săptămâna lucrătoare de 4 zile, aceasta ar trebui să fie lăsată la nivelul mediului de business și al angajaților, nicidecum să nu facă obiectul unei legislații exprese. Până la urmă, sunt foarte multe persoane dedicate carierei, care își doresc să muncească și în weekend.
