Guvernul trebuie să realizeze 2-3-4 proiecte mari de infrastructură și să le facă vizibile din punct de vedere al calității, execuției la timp și calității, iar apoi investitorii vor veni în România, spune Sofiane Benmaghnia, care conduce producătorul de ciment Holcim România din luna aprilie, arătând că investitorii nu pot fi atrași doar prin creșterea economică.
“Aveți nevoie de infrastructură, nimic nu se poate întâmpla fără infrastructură. Există un Masterplan, dar trebuie urmat de măsuri concrete. Investitorii se uită la România, care va avea anul acesta, probabil, cea mai mare creștere economică din UE, dar vor să vadă că Guvernul este serios în legătură cu infrastructura. Guvernul trebuie să fie capabil să finanțeze din proprii bani proiecte de infrastructură”, a declarat Sofiane Benmaghnia.
În opinia sa, nu numai parteneriatele public-private și fondurile europene sunt soluții pentru finanțarea proiectelor de infrastructură, ci și deficitul bugetar.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
“Parteneriatul Public-Privat este bun, când funcționează, și pentru asta este nevoie de încredere. Nu poți schimba legislația în fiecare an și să te aștepți să vină investitori care să cheltuiască banii aici. Nu se poate lucra așa, trebuie transparență și stabilitate pentru investiția lor (…) Toată lumea vorbește de atragerea de fonduri UE, este importantă, dar depinde ce vrei să faci cu ele. Dacă mergi pe deficit să faci infrastructură, atunci noi credem că acesta este deficit sănătos, pentru că îți înapoiază mai mult din investiții noi, taxe din acestea și putere de cumpărare”, spune Benmaghnia.
CITEȘTE ȘI Volumul vânzărilor de ciment ale LafargeHolcim în România a scăzut cu 4,7% la nouă luni
El prezintă ca exemplu Slovenia, o țară de zece ori mai mică decât România, care a reușit să-și construiască infrastructura cumva după modelul Emiratelor Arabe Unite, cu o Autoritate independentă, bazată pe specialiști și, evident, cu sprijin politic.
“Au creat o Autoritate independentă să se ocupe de aceste proiecte, care a avut sprijinul politicienilor și în care au fost angajați specialiști și consultanți. Astfel, ofertele constructorilor au fost evaluate de oameni specializați, care nu puteau fi păcăliți. Dacă în ofertă era o tehnologie învechită, le cereau constructorilor să utilizeze soluția folosită la construcția drumurilor din SUA, UK, Canada sau Australia. Dacă cereau bani de 2-3 ori mai mulți pentru construcția unui kilometru de autostradă, li se atrăgea atenția că în SUA sau UK au încasat mai puțin. În timpul execuției au fost oameni care au supravegheat lucrarea, pregătiți să îi penalizeze pe constructori pentru întârzieri. Procesul a fost transparent și nimeni nu putea păcăli pe nimeni. Așa au construit. Și aici s-a început cu CNADNR, dar are nevoie de suport și voință din partea politicului, când acesta se va hotărî. Avem totul în România pentru a reuși: echipamente, tehnologie, resurse, competență”, explică Benmaghnia.
Șeful Holcim se arată însă optimist că anul viitor vor fi începute o serie de proiecte de infrastructură, după un an 2016 fără niciun astfel de proiect.
“Pentru 2017 pot doar să ghicesc ce se va întâmpla: probabil piața de ciment va crește, se vor începe câteva proiecte de infrastructură. Alegerile sunt în decembrie și oricine va câștiga cred că politicienii au înțeles importanța infrastructurii. Sper ca piața de ciment să crească în primul rând prin proiectele de infrastructură, care va atrage apoi investiții industriale, iar acestea pe cele rezidențiale. Piață noastră va crește urmând trendul economiei în următorii cinci ani de plus 3-5% pe an. Ce s-a întâmplat anul acesta a fost unul excepțional”, mai spune Benmaghnia.
După un an 2015 caracterizat ca “excepțional”, piața de ciment va încheia acest an pe minus, având în vedere că din luna mai, când începe sezonul construcțiilor, aceasta a fost afectată, potrivit directorului Holcim, de trei factori: vreme ploioasă, Legea dării în plată și restrângerea programului Prima Casă, plus proiecte de infrastructură care nu au mai început.
“Performanța de anul trecut a fost una excepțională. A fost o cerere mare de materiale de construcții, pentru că se încheiau multe programe pentru proiecte finanțate din fonduri UE, iar în ultimul trimestru am beneficiat și de vreme bună. Anul acesta, din ianuarie până în aprilie, am avut rezultate foarte bune, am fost cu 14% peste volume și același trend era și la distribuitori și retaileri. Din mai, volumele au scăzut, iar anul acesta se va încheia cu o scădere de 1,5 - 2%”, a mai spus Benmaghnia.
În aceste condiții, ponderea proiectelor de infrastructură în afacerile Holcim a scăzut de la 40% la sub 20% în acest an.
CITEȘTE ȘI Guvernul a actualizat lista proiectelor finanțate prioritar pentru firmele de construcții “Anul trecut, infrastructura reprezenta 40%, iar restul era împărțit între rezidențial și nerezidențial. Anul acesta, lipsa proiectelor a făcut ca infrastructura să reprezinte sub 20%”, precizează șeful Holcim România.
El spune că producția Holcim din România este destinată doar pieței locale, compania neavând în plan exporturi.
“Anul trecut am exportat puțin în Ungaria, dar altfel nu exportăm. Vrem să ne focusăm pe piață locală, nu pe volum, ci pe valoarea pe care o putem aduce proiectelor locale”, arată Benmaghnia.
Printre proiectele mari pentru care a lucrat grupul în ultimul an se numără: Metroul București, Mega Mall, ParkLake și proiecte ale Skanska și Globalworth.
Holcim (România) S.A., parte a grupului LafargeHolcim, deține 2 fabrici de ciment, în Câmpulung și Aleșd, o stație de măcinare și un terminal de ciment la Turda, 13 stații ecologice de betoane, trei de agregate, două stații de lianți speciali și un terminal de ciment la București.
Compania are peste 800 de angajați și a investit în ultimii ani peste 700 milioane euro în modernizarea și creșterea productivității fabricilor și proiecte de mediu.
CITEȘTE ȘI Terenul fostei Fabrici de Bere Grivița, cumpărat de o companie lituaniană imobiliară ”Vom investi în continuare în Geocycle, companie a Holcim care se ocupă de tratarea, procesarea și transformarea gunoiului municipal în energie pentru fabricile noastre. Astfel ne reducem facturile și rezolvăm problema comunității cu gunoiul. Anul trecut am procesat gunoi cât produce tot Clujul într-un an. Vom investi la Aleșd pentru a crește capacitatea până la a trata și cantitatea de gunoi produsă de un oraș ca Buzăul într-un an”, a mai spus Benmaghnia.
Pentru anul viitor, compania are bugetate investiții de 6 milioane euro în Geocycle. În același timp, Holcim va investi în capacități logistice, pentru a optimiza distribuția.
El spune că românii sunt competenți, organizați și atenți la detalii, iar compania ar putea fi condusă fără probleme 100% doar de români. De altfel, Holcim România are doar 4 expați, în timp ce la nivelul grupului lucrează 50 de români, unii în poziția de CEO (Maroc).
Sofiane Benmaghnia (39 de ani), care are dublă cetățenie, algeriană și canadiană, a fost numit director general al Holcim România începând cu 1 aprilie 2016.
El a fost director general al Meftah Cement Operations, Aggregates & Concrete în Algeria din 2011, iar anterior a ocupat funcția de director financiar al Lafarge Betoane și Agregate în Orientul Mijlociu timp de trei ani. Benmaghnia s-a alăturat grupului LafargeHolcim în 1999 ca analist financiar.
