Comisia juridică a Camerei Deputaților a ținut dezbaterile generale pe proiectele privind plafonarea dobânzilor la credite și limitarea sumelor ce pot fi percepute de recuperatori, în care inițiatorul Daniel Zamfir, senator PNL, și-a susținut succint poziția, fără alte intervenții. Deputații juriști, împreună cu cei din Comisia de buget, finanțe și bănci, vor intra în dezbaterile pe fond într-o ședință viitoare, când vor primi și punctul de vedere al Băncii Naționale a României, care va fi adoptat de conducere în această săptămână.
Comisiile de buget, finanțe și bănci și juridică ar fi trebuit să dezbată astăzi cele două proiecte legislative ale senatorului Daniel Zamfir și eventual să intre în dezbateri de fond, însă programul a fost modificat și doar Comisia juridică a mai ținut pe ordinea de zi inițiativele, care stârnit reacții adverse din partea băncilor și instituțiilor financiare nebancare.
Deputații juriști n-au intrat însă în detalii și președintele comisiei, Eugen Nicolicea, i-a dat cuvântul lui Zamfir să descrie proiectul privind modificarea OG 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, în care propune ca dobânda anuală efectivă să fie limitată la de 2,5 ori dobânda legală (egală cu dobânda cheie a BNR) în cazul contractelor de credit ipotecar și la 18% în cazul celor de consum încheiate cu persoanele fizice.
Senatorul PNL spune că a aflat și el că așa este procedura de la Comisia Juridică și că în primă fază inițiatorul își prezintă proiectul și că speră că săptămâna viitoare să se intre la dezbaterile generale.
Unul dintre parlamentari a depus un amendament prin care dobânda maximă pentru creditele de consum să fie de 35%.
Zamfir spune că reprezentanții instituțiilor financiare nebancare au venit ieri la Parlament să explice situația lor.
„Am avut discuții și ieri cu președintele Comisiei de buget din Camera Deputaților, domnul Budăi (Marius, deputat PSD, n.red), cu cei de la Asociația Leasingului și a IFN-urilor, cu cei de la firmele de recuperare, au venit cu diverse propuneri, a rămas că vor fi discutate și ele”, spune Zamfir.
El își menține, însă, poziția anterioară privind plafoanele propuse: “Cred cu tărie că o dobândă medie de 18% este una absolut rezonabilă”.
„Aceste plafoane nu văd de ce ar supăra atât de mult băncile”, spune Zamfir, care adaugă că limitele propuse sunt peste dobânzile medii din piața bancară.
„Supărați pot fi cei care acordă credite peste această dobândă. Supărate pot fi și băncile care acordă credite pe carduri, care e exagerată din punctul meu de vedere, ajunge la 50%”, susține senatorul.
Băncile așteaptă o soluție de la BNR
Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor, susține, însă, că intervenția în piața creditelor pe această cale nu este justificată, că cererea de credite nu va mai fi acoperită în cazul debitorilor mai riscanți în noile condiții, și respinge ideea că băncile ar practica dobânzi exagerate.
„Într-o economie de piață, dacă vorbim de limitarea unui preț, vorbim de un mercurial. Și întrebarea este când vor trece la următoarele industrii să vorbim de limitarea prețurilor”, spune Dănescu.
Zamfir și-a susținut inițiativa și acum, dar și de-a lungul timpului, invocând practicile din alte țări din Uniunea Europeană. Conform unui studiu realizat pentru Comisia Europeană, 13 state din 27 au un plafon de dobândă sub o formă sau alta, în piața creditului.
Reprezentanții băncilor susțin, însă, că modelul propus de Zamfir este unul aparte, care apelează la dobânda de politică monetară a Băncii Naționale a României, lucru greșit în opinia lor.
„Legarea unei plafonări de dobânzi la dobânda de politică monetară înseamnă eliminarea singurului instrument care combate inflația într-o țară. Pentru că în momentul în care ar crește dobânda de politică monetară ar afecta imediat, în mod direct, prețurile stabilite prin dobânzi la credite în România. În nicio țară din Europa nu veți găsi acest model!”, explică Dănescu.
„Eu am văzut și acum și în alte comisii logica pe care încearcă să o construiască dl senator (Zamfir). Piața ar trebui să fie liberă. Niciuna dintre aceste țări nu a introdus plafoane legate de dobânda băncii centrale (...) Dobânda de politică monetară a BNR nu este o dobândă care are de-a face cu creditarea către persoane fizice și juridice. Este o dobândă prin care se reglează raporturile dintre bănci și BNR”, spune și Bogdan Preda, directorul executiv de relații publice și instituționale al Patronatelor Bancare.
Preda spune că dacă Parlamentul insistă să pună un plafon, atunci acesta ar trebui să aibă legătură cu piața, adică cu dobânzile medii din piață, și că BNR ar trebui să furnizeze un multiplicator, pentru că asociațiile nu pot întreba membrii cât convine fiecăruia în parte.
„BNR ar putea să facă asta și să vadă care ar fi un multiplicator corect și să vină cu un asemenea amendament, raportat, să zicem, la o DAE medie. Asta se poate face, dar raportat la o dobândă corectă de piață, nu la dobânda de politică monetară”, explică Preda.
BNR a redactat un nou punct de vedere privind proiectul de plafonare a dobânzilor, care va fi votat în Consiliul de Administrație în această săptămână și va fi apoi transmis Parlamentului, au declarat pentru Profit.ro oficialii băncii centrale. În prima formă a proiectului, BNR considera că acesta nu vizează băncile și instituțiile financiare nebancare.
Dacă în cazul băncilor, plafoanele propuse de Zamfir sunt în jurul dobânzilor din piață, cu excepția celor la cardurile de credit, unde ratele sunt mai mari, în cazul IFN o limitare a DAE la 18% ar arunca în aer aproape toate afacerile de acest tip, din moment ce creditele sunt pe termen scurt și foarte scurt și depășesc cu mult plafonul, dacă luăm în calcul exemple individuale de la instituțiile financiare nebancare – doar în cazul creditelor garantate cu ipotecă pe termen la 10 ani DAE la IFN coboară la 30%!
Zamfir spune că nu are statistici privind dobânda medie la IFN.
„La IFN dobânda medie nu o avem, pentru că IFN nu au pus la dispoziție nicio statistică”, spune senatorul, care face apoi referire la exemplele de dobânzi anuale efective de 3.000 – 12.000% percepute de unele companii de acest tip.
Bancherii au comandat un studiu de impact care arată că limitarea dobânzilor ar reduce accesul la creditare și ar avea un efect negativ asupra economiei, în general, mai ales prin efectul combinat cu inițiativa care restrânge dreptul companiilor de colectare creanțe de a cere debitorului până la cel mult dublul prețului plătit pentru creanță și cu cea care elimină caracterul de titlu executoriu al contractelor de credit. Studiul, realizat de KMPG, include doar sectorul bancar, nu și pe cel al IFN.
