Deficitul contului curent al balanței de plăți a ajuns la circa 6,62 miliarde de euro în primele 9 luni, față de 4,78 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2017, în condițiile unor importuri mai ridicate de bunuri fără acoperire în exporturi echivalente ca valoare.
Față de luna august, deficitul de cont curent a crescut cu 789 de milioane de euro, un ritm ceva mai scăzut față de cel din prima lună de toamnă, când deficitul se adâncea cu 1 miliard de euro față de iulie.
În comparație cu ianuarie-septembrie 2017, în structură, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1,49 miliarde de euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 190 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai redus cu 124 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare un excedent mai mic cu 282 milioane euro.
Deficitul pe comerțul cu bunuri se apropie de 10 miliarde de euro la 9 luni, fiind și principala problemă a contului curent, în condițiile în care importurile au ajuns la 56 de miliarde de euro.
Serviciile n-au mai furnizat aceeași valoare de export, în condițiile în care ieșirile de valută au crescut mai rapid decât intrările. Lohn-ul a păstrat același sold excedentar de 2 miliarde de euro ca anul trecut.
Transportul a început să scadă pe sold cu circa 90 de milioane de euro - deși serviciile prestate la extern au continuat să crească până la 4,8 miliarde de euro, au crescut și ieșirile de bani.
Turismul a crescut ușor la capitolul intrări, cu 65 de milioane de euro, până la 1,78 miliarde de euro. Dar mult mai rapid au crescut ieșirile, adică sumele cheltuite de români în străinătate, care au avansat cu 445 de milioane de euro. Astfel, deficitul a crescut cu 380 de milioane de euro la 939 de milioane de euro.
La capitulul alte servicii, unde intră și serviciile de IT, excedentul a continuat să crească, cu un avans de 272 de milioane de euro până la 2,17 miliarde de euro, în condițiile creșterii exporturilor cu 761 de milioane de euro până la 7,6 miliarde de euro.
La capitolul venituri primare, unde sunt incluse veniturile din muncă, cele din investițiile financiare - investiții directe, de portofoliu sau împrumuturile între grupurile bancare , impozitele și subvențiile, inclusiv cele de la Uniunea Europeană, situația stă mai bine decât în primele 9 luni din 2017, în condițiile în care deficitul s-a redus de la 4,58 miliarde de euro la 4,46 miliarde de euro.
Excedentul balanței de venituri secundare a scăzut cu 282 milioane de euro, la 1,56 miliarde de euro, pe fondul unor intrări mai reduse de bani. În această categorie intră transferurile private de bani în și din străinătate, inclusiv remitențele celor care lucrează afară, precum și transferurile administrației publice, inclusiv fondurile europene.
Investițiile străine directe sunt în scădere
Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 3,52 miliarde de euro. comparativ cu 3,73 miliarde de euro în perioada ianuarie - septembrie 2017, din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 3,15 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 365 milioane euro.
Față de luna august, fluxul ISD a crescut cu 660 de milioane de euro, însă ritmul nu este suficient de rapid pentru a acoperi gaura din deficitul contului curent. În anii anteriori deficitele de cont curent au fost suficient de mici pentru a fi acoperite din investiții. În situația de acum, poziția financiară externă pune presiune pe cursul de schimb, în condițiile în care România are deja o rată a inflației și dobânzi în piață mai mari decât țările din regiune.
În perioada ianuarie - septembrie 2018, datoria externă totală a crescut cu 634 milioane euro. În structură. Datoria externă pe termen lung a însumat 68,13 miliarde de euro la 30 septembrie 2018 (69,5% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,6% față de 31 decembrie 2017. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 septembrie 2018 nivelul de 29,87 miliarde euro, în creștere cu 3,6% față de 31 decembrie 2017.
