Sistemul bancar a trecut pe deficit de lichiditate în februarie, lucru ce s-a văzut în creșterea dobânzilor din piața monetară. BNR n-a ținut nicio operațiune de injecție de lichiditate luna trecută, în contextul presiunilor pe cursul de schimb, astfel că băncile au fost nevoite să împrumute în medie 2,6 miliarde de lei zilnic prin facilitatea Lombard, la o dobândă mai mare, cea mai mare sumă după ianuarie 2013, conform datelor analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
De la un excedent de lichiditate zilnic de 5,9 miliarde de lei în ianuarie, sistemul bancar a trecut pe un deficit net de lichiditate de 2,5 miliarde de lei în februarie. Dacă în lunile anterioare de anul trecut, când sistemul a fost pe deficit, BNR a intervenit în piață și a ținut licitații repo la dobânda cheie de 2,5%, în februarie banca centrală n-a mai injectat niciun leu în piață și a lăsat băncile cu nevoie de bani să meargă la facilitatea de creditare (Lombard) de unde au împrumutat, pe medie zilnică, peste 2,6 miliarde de lei la o dobândă de 3,5%.
Politica băncii centrale s-a reflectat în creșterea dobânzilor din piață. Astfel, dacă dobânda medie lunară a tranzacțiilor din piață a fost de 2,24% în ianuarie, aceasta a crescut la 3,38% în februarie, 70% dintre împrumuturi fiind realizate overnight, potrivit BNR.
Indicatorul ROBOR la 3 luni, relevant pentru contractele de credit cu dobândă variabilă, a crescut ceva mai puțin, de la 2,97% la 3,17%.
Dacă anul trecut preocuparea BNR pentru a crește dobânzile din piață, inclusiv prin operațiuni de atragere depozite, era menită să contracareze inflația ieșită din țintă – cu un maxim atins de 5,4% a ratei anuale -, la începutul acestui an banca centrală a avut probleme mai mari cu cursul de schimb. Astfel, rata inflației a intrat sub nivelul de 3,5%, dar leul s-a depreciat în ianuarie cu 2%, după ce banca americană JP Morgan a recomandat investitorilor să vândă titlurile românești.
Leul a urcat de la 4,65 la 4,77/euro, un nou minim istoric pentru moneda națională. BNR a recunoscut că a vândut din rezervă pentru a calma cursul, iar leul se tranzacționează în intervalul 4,74-4,75 în ultimele săptămâni.
„Cel mai probabil BNR își va menține prezența în piața valutară și va susține leul din când în când, mai ales dacă Ministerul de Finanțe continuă să folosească rezerva de lichiditate în valută (buffer-ul) pentru acoperirea nevoilor de finanțare. Intervențiile valutare ale BNR vor depinde și de condițiile din piața monetară pentru a evita o creștere prea abruptă a dobânzilor”, scriu analiștii BCR în raportul macroeconomic lunar.
Mai puțină lichiditate în piață înseamnă un leu mai rar, deci mai scump pentru speculatori să țină pariurile pe deprecierea monedei deschise.
Condițiile din piață par să se fi îmbunătățit în martie, cu o reducere a dobânzilor la sub 3% în ultimele zile și chiar la sub 2% joi, spre rata la facilitatea de depozit.
Primele două luni au fost marcate de volatilitate ridicată, după ce Guvernul PSD/ALDE a introdus mai multe taxe sectoriale prin OUG 117, printre care și o taxă pe activele bancare, criticată atât de bancherii, cât și de BNR, care consideră că-i afectează politica monetară prin legarea cotei de impozitare de nivelul ROBOR, dar și că are efecte negative asupra stabilității financiare.
