Bancherii nu s-au înghesuit să crediteze companiile în perioada de după criză, însă creditul pentru populație merge bine în ultimii ani. Tendința nu pare să dea înapoi. În iulie avem un nou record în creditul acordat persoanelor fizice, susținut puternic de creditul ipotecar bazat pe garanțiile de stat.
Cel puțin trei lucruri merg bine în România în momentul de față: consumul, imobiliarele și creditul. Între toate trei există o legătură. Consumul potențează creditul de consum iar creditul pentru locuințe duce la mai multe credite ipotecare și la un preț mai mare.
Consumul e la un nivel record în România, prețurile proprietăților rezidențiale cresc cu două cifre în marile orașe ale țării și nici creditul nu rămâne în urmă.
Creditul acordat de bănci populației a crescut cu 1,1 miliarde de lei în iulie (1%) față de iunie la un nou nivel record de 117,8 miliarde de lei. În termeni anuali, avansul este de 7,3 miliarde de lei (6,6%), unul dintre cele mai rapide ritmuri de creștere de după criză.
Creditul pentru locuințe a crescut cu aproape 910 milioane de lei (1,5%) în iulie față de iunie pe fondul avansului creditului în lei, acesta fiind cel mai ridicat ritm lunar de avans din acest an după cel înregistrat în iunie. Față de iulie anul trecut, creditul pentru locuințe a crescut cu 6,6 miliarde de lei (11,8%) la 62,4 miliarde de lei.
De la începutul anului, soldul creditului pentru locuințe a crescut cu 4 miliarde de lei, față de un avans de 3,9 miliarde de lei în primele 7 luni din 2016.
Remarcabil este avansul împrumuturilor în lei care au ajuns la 34,6 miliarde de lei, mai mari cu 9,3 miliarde de lei față de nivelul din iulie 2016. Creditele ipotecare în lei reprezintă 55,4%% din totalul împrumuturilor pentru locuințe, față de sub 6% cât reprezentau în urmă cu patru ani.
Această evoluție are mai mult explicații. Dobânzile la lei au scăzut în jurul nivelului celor la euro, creditele în valută n-au mai prezentat astfel un interes ridicat și soldul lor a scăzut natural, prin rambursare, dar și ca urmare a operațiunilor de scoatere în afara bilanțurilor sau conversie. Cel mai puternic factor este însă acela că statul a trecut subvenției de risc Prima Casă exclusiv în monedă națională.
Garanțiile de stat au reprezentat, de altfel, principalul factor de creștere a creditului în lei și a creditului în general în anii de după criză, și reprezintă peste jumătate din soldul creditului ipotecar, în condițiile în care creditul Prima Casă nu presupune vreo economisire semnificativă – avansul fiind de doar 5%.
Banca Națională a României s-a arătat, recent și neoficial, prin vocea economistului șef, preocupată de evoluția programului Prima Casă, deși semnalele că împrumuturile cu garanție de stat au luat o anvergură foarte mare au apărut de mai mult timp.
Creditul pentru consum a cunoscut, de asemenea, un reviriment prin prisma soldului total, fiind la cel mai ridicat nivel (53,3 miliarde de lei) din ultimul an și jumătate, chiar dacă în acest interval s-au mai făcut cesiuni importante de creanțe. Evoluția îndatorării noi poate din creșterea componentei în lei, care e cu peste 7 miliarde peste nivelul din ianuarie 2016 și cu 4,6 miliarde de lei față de cel din iulie anul trecut.
În termeni de dinamică, nu mai vedem aceleași creșteri ale creditului ca în anii de dinainte de criză. Situația nici nu mai e comparabilă, în condițiile în care populația e deja îndatorată, pe când în perioada 2006-2008 de abia se deschidea piața creditului, și populația a scăzut prin sporul negativ și mai ales prin imigrație.
În aceste condiții, însă, creșterea creditului pe termen lung cu două cifre ar putea să ridice înrebări la BNR, deși la perioada precedentă de boom ele au venit foarte târziu.
