Ancheta Comisiei economice a Senatului cu privire la raportul Consiliului Concurenței privind evoluția ROBOR în octombrie 2008 a reușit să creeze mai multă confuzie în loc să aducă clarificări. Doi funcționari din cadrul Concurenței acuză „intervenții externe” care au dus la închiderea investigației, în timp ce restul funcționarilor audiați plus președintele instituției spun că decizia a fost una corectă, neexistând un cartel al băncilor. Nici bancherii care au dat declarații, inclusiv Lucian Isar, nu susțin ipoteza manipulării ROBOR de către băncile comerciale. Raportul reușește să ajungă, concomitent, la concluzia că a fost ceva necurat în faptul că investigația a fost închisă fără sancționarea băncilor, precum și la aceea că BNR a manipulat ROBOR în sensul scăderii cotațiilor.
Consiliul Concurenței a deschis o anchetă în sistemul bancar la finele lunii octombrie 2008, pe fondul creșterii cotațiilor ROBOR de la un nivel de 12-16% la peste 50% și după ce oficialii Băncii Naționale a României au declarat public că au „interceptat un email” al unui trezorier care îi îndemna pe colegii din celelalte bănci să urce cotațiile. După controale la bănci, Concurența a închis investigația în mai 2013 fără să găsească vreun cartel bancar de manipulare a pieței.
Detaliile raportului Concurenței, analizate de Profit.ro, le puteți citi aici.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
ROBOR a devenit referință pentru creditele cu dobândă variabilă în lei începând cu 2010 și, după ce a ajuns la minime istorice de sub 1% într-o perioadă în care creditele în lei au devenit tot mai populare, a început să crească din nou din toamna lui 2017, pe fondul inflației mai mari și a creșterii dobânzii cheie.
Puterea politică a acuzat o manipulare a dobânzilor și senatorul ALDE Daniel Zamfir a mers mai departe și a deschis o anchetă parlamentară în 13 februarie, însă nu pentru ce se întâmplă acum, ci pentru ce s-a întâmplat în 2008, dezgropând raportul Concurenței de închidere a investigației.
Un inspector acuză nereguli în raportul de investigație
„A IEȘIT TOTUL LA IVEALĂ!”, scria ieri Daniel Zamfir, care este și președintele Comisiei economice. Ce a ieșit la iveală? ROBOR a fost manipulat la presiunea BNR, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței a mușamalizat investigația și senatorul Florin Cîțu și conducerea Băncii Naționale au băgat mâna în buzunarele românilor, susține Zamfir.
Cum a ajuns senatorul ALDE (ex-PNL), autor al mai multor legi care vizează sistemul bancar, la această concluzie? Raportul anchetei comisiei pe care o conduce a insistat pe declarațiile a doi funcționari din Consiliul Concurenței, la care a adăugat declarațiile lui Lucian Isar (care vede o manipulare a ROBOR făcută de BNR), astfel că a ajuns la concluzii care pe alocuri se bat cap în cap.
Aflăm, din raportul Comisiei senatoriale (care poate fi accesat aici), că Nathaniel Cornoiu, inspector de concurență superior în cadrul Consiliului, nu a fost de acord cu concluziile comisiei de anchetă, din care reieșea, pe baza probelor strânse, că nu a existat un cartel bancar.
Potrivit raportului Comisiei, Cornoiu a fost într-una dintre cele 11 echipe care au realizat controlul inopinat la sediul băncilor din octombrie 2008, dar nu a făcut parte din echipa de investigație pe speța în cauză.
După ce comisia de investigație, cea care redactează rapoartele, care mai apoi sunt adoptate sau respinse de Plen, a definitivat raportul cu concluzia de închidere a investigației, în iulie 2011, Cornoiu a făcut parte dintr-un grup de inter-consultare și apoi a realizat, în noiembrie 2011, pe cont propriu, un contra-raport în care susține că ar fi existat practici anticoncurențiale ale băncilor, care nu au fost stabilite de echipa de anchetă, acuzând intervenții din afara Consiliului Concurenței, se arată în documentul redactat de senatori.
Contra-raportul nu este disponibil public, iar ședința în care a fost audiat Cornoiu s-a desfășurat cu ușile închise.
Cornoiu susține, potrivit raportului senatorilor, că UniCredit Bank ar fi admis vinovăția în cauză prin faptul că a cerut un regim aparte în administrarea probelor de către Consiliul Concurenței cu legătură la emailul trimis de trezorierul Bogdan Mihoc, pentru că acesta ar fi conținut secrete de serviciu, motiv pentru care acesta ar fi și fost concediat de către bancă.
Emailul în cauză a fost trimis în 21 octombrie 2008 și în el Mihoc le cerea celorlalți trezorieri să coteze corect ROBOR în procedura de fixing, pentru ca acesta să fie o referință credibilă, adică la un nivel mai ridicat, apropiat de cel al tranzacțiilor efective dintre bănci realizate în restul zilei.
„Astfel, Nathaniel Cornoiu subliniază faptul că exista dovada certă a faptului că Bogdan Mihoc a divulgat într-adevăr secrete de afaceri fiind și sancționat în consecință de către angajatorul său, prin demitere din motive disciplinare. Cu toate acestea, raportul inițial întocmit de echipa de investigație nu reține aceste aspecte, mailul fiind analizat fără expunerea întregului context și fără sublinierea probei regină a oricărei investigații: recunoașterea din partea băncii UniCredit a vinovăției angajatului său”, se arată în raportul Comisiei economice.
Documentul în cauză al UniCredit (o adresă din 6 ianuarie 2009) nu este prezentat public și este descris din perspectiva interpretării asupra conținutului său dată de Cornoiu.
Alina Lăpădat, Irina Popovici și Marian Ivan, membri ai echipei de investigație, au susținut ce scrie și în raportul Consiliului Concurenței, anume că nu au existat dovezi privind încălcarea legii concurenței.
În privința documentului invocat de Cornoiu, Marian Ivan și Irina Popovici „au explicat faptul că toți agenții economici investigați solicită clasarea informațiilor ca secrete de afaceri, ceea ce nu se dovedesc a fi întotdeauna. Aceștia au explicat că, pentru a fi secrete de afaceri, nu este suficientă recunoașterea vinovăției din partea băncilor, ci trebuie dovedit faptul că acele informații au perturbat concurența”, se arată în raportul senatorilor.
Cornoiu a acuzat inclusiv echipa de investigație de fapte nelegale, lucru pentru care președintele Consiliului a sesizat Comisia de disciplină, în februarie 2013, care a clasat, însă, sesizarea în aprilie 2013, iar în mai 2013 a fost închisă investigația asupra episodului din octombrie 2008, potrivit informațiilor publicate în raportul senatorilor.
După ce Cornoiu a furnizat mai multe documente și informații Comisiei economice din Senat, asupra lui s-a deschis o anchetă de către Structura de securitate a CC, „ce vizează identificarea modului în care, documente presupus a fi secrete, referitoare la investigație, au ajuns în posesia membrilor Comisiei”, se arată în raportul senatorilor.
Un alt funcționar susține că Ghețea i-a spus lui Chirițoiu să închidă investigația
Vasile Șeclăman, fost secretar general al CC între 2004 și mai 2015, în prezent director al direcției de supraveghere feroviară din cadrul CC, susține că, în 2012, președintele Chirițoiu i-ar fi solicitat sfatul cu privire la contra-raportul lui Cornoiu. Șeclăman susține, potrivit raportului senatorilor, că l-ar fi sfătuit pe Chirițoiu să înființeze o comisie care să analizeze cazul și să formuleze noi concluzii pe care plenul CC să se pronunțe prin vot, dar și că el nu a avut acces la contra-raport.
„Vasile Șeclaman l-a avertizat pe Președintele Consiliului asupra faptului că, în situația în care Nathaniel Cornoiu ar fi predat contra-raportul la DNA, Bogdan Chirițoiu ar fi putut fi acuzat, în opinia sa, de favorizarea infractorului”, se arată în raportul Comisiei economice.
Șeclăman spune că ar fi asistat la o convorbire între Chirițoiu și Radu Ghețea, președintele ARB și al CEC Bank, care i-ar fi cerut să închidă investigația și că este și el cercetat administrativ la ordinul lui Chirițoiu.
„În prezența mea a discutat și, după aceea, mi-a zis: Uite, vezi, m-a sunat cu investigația cu băncile că s-o închidem, că nu dă bine, că pleacă băncile. Zic: Domnule, e păcat, pentru că i-am prins acum, i-am găsit cu..., din câte i-am auzit pe aici, cu dovezi și e păcat s-o închidem”, sunt declarațiile din raportul senatorilor, atribuite lui Șeclăman.
Din poziția de secretar general, Șeclăman nu avea atribuții legate de investigații, fiind responsabil cu partea administrativă a Consiliului - cu managementul personalului și organizarea economică, inclusiv cu achizițiile publice ale instituției.
Dan Ionescu, fost deputat PSD și consilier de concurență din mai 2009, a afirmat că membrii Plenului nu au primit contra-raportul întocmit de Nathaniel Cornoiu, unicul material referitor la investigația desfășurată pe piața serviciilor bancare în posesia căruia au intrat membrii Plenului fiind raportul final de închidere.
Laszlo Gyerko, fost senator UDMR și consilier de concurență din decembrie 2011, spune că, în 10 decembrie 2012, Bogdan Chirițoiu a informat Plenul de existența unui raport scris de Cornoiu. Spre deosebire de Ionescu, Gyerko spune că a primit raportul în cauză pe mail, conform documentului comisiei senatoriale.
Eugen Cîrstea, fost trezorier BCR (acum lucrează pentru CEC Bank), susține că piața a fost afectată de falimentul băncii americane Lehman Brothers, care a dus la creșterea presiunii pe curs și lipsa de lichiditate, care a dus la creșterea dobânzilor. El a mai precizat că a participat la o întâlnire cu trezorierii băncilor, organizată la sediul BNR, în care s-ar fi discutat și problema de blocare a limitelor între bănci, în contextul scăderii încrederii, ca urmare a falimentului Lehman Brothers.
„S-a discutat, într-adevăr, ca, în măsura posibilului, să se respecte acest principiu (al reciprocității – n.red.), în sensul că, inclusiv prin regulile ROBOR se presupune că participanții la ROBOR au limite cât de cât similare unii cu alții pe perioade de timp de până la un an. În perioada respectivă însă, după cum am spus și repet, datorită turbulențelor din piața mondială, piața interbancară mondială, băncile și băncile străine și-au tăiat limitele între ele și nu trezorierul hotăra sau nu dealerul, sau nu cei din partea de trezorerie hotărau ce limite, de ce limite dispun și la cine pot plasa în perioada respectivă”, este declarația din raportul Comisiei economice atribuită lui Cîrstea.
S-a produs o manipulare care a dus la... scăderea ROBOR
Raportul preia pe larg multe afirmații ale lui Lucian Isar, fost vicepreședinte executiv al Bancpost, responsabil cu coordonarea Trezoreriei.
Isar spune că mailul trimis de Mihoc a ajuns la BNR pentru că Șerban Matei, director adjunct al operațiunilor de piață, era unul dintre destinatari.
Isar susține că BNR a vândut valută pentru a ține cursul de schimb, ceea ce s-a suprapus peste deficitul de lichiditate din piață, pe care l-a și adâncit. BNR a pus presiune pe bancheri să nu mai lucreze cu băncile din străinătate și i-a amenințat cu pierderea locului de muncă, susține el, potrivit raportului. Astfel, susținerile lui Isar sunt, de fapt, în sprijinul concluziei Consiliului Concurenței, anume că nu băncile au manipulat ROBOR.
„Referitor la manipularea Robor-ului din 2008, Isar a precizat că manipularea în perioada respectivă a constat în deplafonarea dobânzilor, tocmai pentru a ajuta tranzacțiile în marjă. Din acest motiv, investigația derulată de Consiliul Concurenței nu trebuia să fie axată pe căutarea unor dobânzi ridicate ca indicii ai înțelegerii. Dobânzile ridicate erau în piață, ca formă de manifestare a lipsei de lichiditate, așa cum putem observa și din valorile pe care dobânzile le înregistrau la overnight în acea perioadă”, se arată în raport.
În 23 octombrie 2008, BNR a intervenit administrativ și a anunțat, într-un comunicat de presă, că plafonează cotațiile ROBOR la un nivel de maximum 25% peste dobânda facilității de creditare (Lombard), adică în jurul a 17,8%, nivel la care băncile s-au și aliniat, în mare măsură, la fixingul din zilele următoare.
Isar susține că BNR a manipulat cursul de schimb și nivelul ROBOR, iar plafonarea „s-a realizat tocmai pentru ca BNR să se asigure că își atinge obiectivul de reducere a nivelului ROBOR la cel mult 17,80”.
„Din declarația lui Lucian Isar reiese că intenția BNR-ului a fost în mod clar reducerea ROBOR-ului, iar pentru a materializa-o a recurs la șantaj, amenintări, blocarea prin normă a valorii maximale”, menționează raportul.
Comisia de anchetă a reușit, aici, să obțină o cu totul altă concluzie (reținută ca atare la punctul 9) față de cea că ROBOR ar fi fost manipulat în sensul creșterii printr-o înțelegere cartelară a băncilor, din moment ce susține, pe baza celor spuse de Isar, că BNR a manipulat ROBOR, dar în sensul scăderii acestuia.
De precizat că BNR poate, din punct de vedere legal, să „manipuleze” cursul de schimb prin emisiunea de monedă/vânzarea de rezervă valutară – regimul cursul de schimb este unul de flotare controlată, adică cursul variază cum vrea BNR. Totodată, BNR are și controlul pieței monetare, adică poate să introducă sau să scoată lichiditate din piață, fiind autoritatea de emisiune monetară. Banca centrală are doar obligația de a furniza băncilor lichiditate prin facilitiatea Lombard, însă numai în schimbul activelor eligibile în contrapartidă, adică a titlurilor de stat.
Intervențiile BNR pot fi prost calculate, interesate sau dăunătoare economiei, însă nu acest lucru este în discuție aici. Consiliul Concurenței susține că nu și-a propus să analizeze comportamentul BNR, ci comportamentul băncilor comerciale participante la fixing. De altfel, e greu de imaginat cum ar putea Concurența, din punct de vedere legal, să investigheze politica monetară a băncii centrale.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței începând cu mai 2009, a fost și el la audieri, însă înainte ca Cornoiu și Șeclăman să fie audiați, astfel că n-a fost întrebat direct de acuzațiile aduse de cei doi funcționari. Chirițoiu a declarat, totuși, în comisia senatorială că nu au existat intervenții exterioare în anchetă.
Grupurile de inter-consultare
Prin ordinul lui Chirițoiu au fost înființate, succesiv, două grupuri de consultare în interiorul Consiliului, care să ofere o opinie consultativă cu privire la raportul comisiei de investigație. Aceste grupuri de inter-consultare sunt formate din 3 membri proveniți din diferite direcții tehnice ale Consiliului.
Primul grup, compus din Violeta Toader, Mona Banu și Nathaniel Cornoiu s-a înființat în august 2011 și a livrat concluziile în octombrie. În documentul senatorilor nu este prezentată întreaga concluzie, ci doar anumite paragrafe, în care se arată că raportul de investigație este „inconsecvent” în califcarea mailurilor angajaților băncilor și se propune „reevaluarea posibilelor practici anticoncurențiale analizate în raport, în vederea emiterii unei concluzii temeinic motivate cu privire la aceasta”.
Al doilea grup, constituit în iulie 2012 din Daniela Papacu, Iulia Desculțu și Oana Neg, a predat punctul de vedere în septembrie 2012. Analiza nu este, de asemenea, prezentată complet în raportul senatorilor, însă se arată că printre concluzii se regăsește recomandarea ca, având în vedere documentele obținute de la bănci, să se prezinte „cu claritate factorii obiectivi” pentru acestea „nu au fost reținute ca având aptitudinea de a imprima caracter anticoncurențial comportamentului băncilor în cadrul procesului de stabilire a indicatorilor ROBOR/ROBID’.
În cadrul audierilor, Iulia Desculțu a precizat că propunerea Grupului de inter-consultare nu a fost în sensul modificărilor concluziilor echipei de investigație, considerând că ar prezenta utilitate examinarea unor aspecte care să susțină propunerile și concluziile raportului, se arată în documentul senatorilor.
Raportul Comisiei economice precizează că recomandările celor două grupuri nu au fost preluate în forma finală a raportului comisiei de investigare din cadrul Concurenței, însă nu există acces public la prima formă a raportului, pentru a putea fi comparată independent cu cea publicată într-o variantă redactată de Consiliu.
Chirițoiu a declarat, potrivit documentului citat, că a decis formarea celui de-al doilea grup consultativ după ce în primul funcționarul Cornoiu a avut o opinie separată.
Propunere pentru demiterea lui Chirițoiu
Comisia parlamentară a considerat că Chirițoiu a acționat cu rea-credință, prin prezentarea unor documente cu întârziere (sau doar parțial) și prin faptul că nu a prezentat opinia contrară a lui Cornoiu tuturor membrilor Plenului, motiv pentru care a propus președintelui Klaus Ioannis să-l concedieze.
Consiliul a respins concluziile raportului Comisiei parlamentare.
Comisia a propus și BNR să-i sancționeze pe șeful Supravegherii Nicolae Cinteză, aflat în prag de pensionare, dar și pe Șerban Matei, pentru că nu s-au prezentat la audieri.
Consiliul de administrație a fost în Comisia economică să dea explicații cu privire la episodul din 2008, dar și față de evoluția curentă a pieței, însă înainte ca Biroul executiv al camerei superioare să aprobe ancheta, astfel că declarațiile date de guvernatorul Mugur Isărescu și prim-vicele Florin Georgescu nu au fost incluse în raport.
Comisia condusă de Zamfir a propus și modificarea legii în baza căreia a condus ancheta, astfel încât să poată fi sancționate persoanele care refuză audierea.
Senatorul PNL Florin Cîțu, aflat în conflict cu Zamfir, nu a venit la audierile la care a fost invitat și a catalogat investigația drept o „vânătoare de vrăjitoare”.
