Curtea de Apel București critică în termeni duri rechizitoriul în dosarul Ferma Băneasa, în care inițial omul de afaceri Puiu Popovici a fost condamnat la șapte ani de închisoare, afirmând, în decizia de anulare a sentinței și de achitare a acestuia și a celorlalți 10 inculpați, că acuzațiile sunt ”consecința unor erori fundamentale de raționament juridic decurgând din interpretări trunchiate, prin fracturarea algoritmilor logico-juridici”. .”Întreg rechizitoriul este constituit dintr-un șir nesfârșit de erori de raționament juridic, decurgând din lipsa de înțelegere a mecanismelor legale în materia legilor fondului funciar”, este opinia CAB.
DNA susținea, în rechizitoriul întocmit la finalul anului 2012, că în perioada 2000 - 2004, Alecu Ioan Niculae, la acel moment rector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV), beneficiind de sprijinul interesat al omului de afaceri Gabriel Popoviciu, în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale, a făcut posibilă aducerea unui teren de 226 hectare, aparținând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de Popoviciu.
În condițiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacții și, în plus, a fost în mod vădit subevaluat, afirmau propurorii. În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments S.A., terenul a fost evaluat la valoarea de 1 USD/mp, în timp ce valoarea de piață de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp. Conform anchetatorilor, prejudiciul total cauzat USAMV București, rezultat din subevaluarea terenurilor raportate la capitalul social al SC Băneasa Investments S.A., din drenarea sumelor vărsate cu titlul de aport în numerar, precum și din contribuția la suma minim garantată s-a ridicat la suma de 6.194.722.180.586,5 lei vechi. În cazul lui Alecu Ioan Niculae, acuzația a fost de de abuz în serviciu în formă calificată, în timp ce împotriva lui Popoviciu au fost formulate acuzațiile de complicitate la abuz în serviciu și dare de mită. În total, 11 persoane au fost puse sub acuzare și condamnate în acest dosar.
CAB - Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate depusă de fostul rector USAMV ”nu aduce atingere niciunei valori sociale” / Acuzațiile formulate sunt consecința unor erori fundamentale de raționament juridic decurgând din interpretări trunchiate
În decizia de anulare a sentinței de condamnare, și de achitare pe motv că faptele nu există, Curtea de Apel București remarcă faptul că ”în cauză, s-a reținut că inculpatul Alecu Ioan Niculae, ajutat fiind de inculpatul Popoviciu Gabriel Aurel, ar fi săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu pentru că a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, deși știa că nu are dreptul, terenul fiind, în opinia parchetului în domeniul public al statului”, însă Curtea apreciază că dreptul la petiționare nu reprezintă o conduită ilicită, ci exercițiul unui drept în limitele prescrise de legiuitor, așa încât nu poate genera nicio vătămare, iar demersul lui Alecu Niculae ”nu aduce atingere niciunei valori sociale”, arată news.ro.
”Curtea constată că în prezenta cauză, fapte de natură pur civilă pretind angajarea în mod nelegal a răspunderii penale, întrucât organele de cercetare penală au apreciat raporturile juridice dintre părți fără a le supune unei analize interdisciplinare, comparative și judicioase, în ciuda faptului că la dosarul cauzei existau probe pertinente, concludente și utile dându-se o interpretare străină de litera și spiritul legilor fondului funciar. Acuzațiile formulate sunt consecința unor erori fundamentale de raționament juridic decurgând din interpretări trunchiate, prin fracturarea algoritmilor logico-juridici, Parchetul raportând comportamentul inculpaților la un tipar legal imaginar prin alterarea unor raporturi juridice de drept civil și atribuirea de conotație penală exercițiului unor drepturi și obligații civile”, se arată în documentul instanței, consultat de News.ro.
Conform instanței Curții de Apel București, ”toate acuzațiile de abuz în serviciu se grefează pe fapte de natură pur civilă, lipsind condițiile de tipicitate, atât sub aspect obiectiv, cât și subiectiv, părțile exercitându-și, fie dreptul la petiționare, fie atribuțiilor legale în baza cărora au interpretat și aplicat legea, respectiv dispoziții de drept funciar”.
În opinia judecătorilor CAB, împrejurarea că un anumit bun a fost folosit de către stat sau de un institut de cercetare/unitate de învățământ cu profil agricol în perioada 1945-1990 nu este suficient pentru a stabili apartenența reală a bunului la domeniul public, iar simpla apartenență nu valorează titlu de proprietate.
CAB - Premisa de la care a plecat acuzarea, că, aparținând domeniului public al statului, terenul nu putea fi restituit, este rezultatul unei nesocotiri flagrante a legii / Fostului rector USAMV i se impută exercițiul unui dept, cel de petiționare
”Premisa de la care a plecat acuzarea, că, aparținând domeniului public al statului, terenul nu putea fi restituit, este rezultatul unei nesocotiri flagrante a legii, întrucât apartenența nu este un fine de neprimire pentru cererile de reconstituire, fiind lipsită de relevanță și absolut inutilă întreaga analiză privind regimul juridic al proprietății în reglementarea Legii 213/1998 din cuprinsul rechizitoriului ca și fundament al obligațiilor nesocotite”, apreciază instanța., concluzia fiind că că inculpatului i se impută exercițiul unui drept.
Curtea remarcă ”formularea de acuzații în context speculativ”
”În ceea ce privește chestiunile prealabile cererii de reconstituire a dreptului de proprietate care s-ar fi circumscris unor conduite infracționale ce pregăteau săvârșirea infracțiunilor de abuz și fals, Curtea remarcă formularea de acuzații în context speculativ, nefiind respectate exigențele probatorii specifice, de vreme ce se arată că inculpatul Alecu Ioan Niculae, la începutul anului 2000 când s-a întâlnit cu inculpatul Popoviciu Gabriel-Aurel, purtând discuții legate de asociere și în contextul greutăților întâmpinate la Primărie cu privire la eliberarea titlului de proprietate pentru terenul în suprafață de 226,61 ha, aferent Fermei Băneasa ar fi pretins ajutor”, notează magistrații Curții de Apel București.
Aceștia argumentează că, deși se se susține că Popoviciu i-ar fi promis lui Alecu Ioan Niculae ajutorul, răspunderea penală a unei persoane pentru săvârșirea unei infracțiuni poate fi antrenată numai dacă, ”în condiții de legalitate, se administrează probe certe, pertinente, concludente și utile care susțin, în afara oricărui dubiu, condițiile de tipicitate infracțională, atât sub aspectul laturii obiective, cât și al celei subiective”.
”Față de aceste exigențe probatorii, simpla afirmație atribuită inculpatului Popoviciu Gabriel-Aurel că „va ajuta” nu poate antrena răspunderea penală a niciunuia dintre inculpați dacă nu se face dovada niciunei conduite care să se circumscrie vreunui tipar legal infracțional. Or reține Curtea că este lipsită de relevanță această referire în contextul formulării acuzațiilor, de vreme ce nu s-a dovedit vreo intervenție ilegitimă în procesul eliberării titlului.”, se mai arată în documentele instanței.
Curtea de Apel invocă și ”abordarea inchizitorială” care stă la baza întregii construcții juridice imaginate de parchet.
Instanța: întreaga narațiune legată de procedura înscrierii după obținerea titlul de proprietate înregistrat este lipsită de orice relevanță penală
”De asemenea, întreaga narațiune legată de procedura înscrierii după obținerea titlul de proprietate înregistrat sub nr. 100085/2001, este lipsită de orice relevanță penală, hotărârile judecătorești pronunțate de instanțele judecătorești nu sunt conduite infracționale care să poată fi imputate inculpatului. Reține Curtea că deși audiat în calitate de învinuit în cauză, judecătorul delegat la cartea funciară nu a relevat aspecte de factură infracțională, ci doar a expus raționamentul juridic care a fundamentat deciziile sale”, mai arată Curtea de Apel.
Întreg acest raționament acuzatorial este plin de erori de raționament logico-juridic acordându-se conotație penală unor conduite licite, consideră CAB.
”Una dintre aceste erori este relevată de susținerea că după promisiunea de a se acorda sprijin în legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent Fermei Băneasa, s-au dinamizat procedurile, fără însă a se preciza în temeiul cărui text de lege această dinamizare capătă conotație penală, și nici care sunt standardele prin raportare la care ritmul devine dinamic și capătă relevanță penală”, explică instanța.
CAB - Unii dintre inculpați au fost deferiți justiției penale că nu au interpretat dispozițiile din materia fondului funciar în maniera inedită a organului de anchetă.
”inculpații au fost deferiți justiției penale că nu au interpretat dispozițiile din materia fondului funciar în maniera inedită a organului de anchetă”, notează CAB, referindu-se la membrii Comisiilor de fond funciar și remarcând că ”interpretarea și aplicarea legii este apanajul exclusiv al organelor abilitate și nu poate constitui premisa angajării răspunderii penale”.
”Prin interpretarea trunchiată a unor norme, actul de acuzare a ajuns să pretindă sancționarea inculpaților pentru exercitarea, în limitele legii, a dreptului la reconstituirea dreptului de proprietate, confundând imposibilitatea de reconstituire a dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, în natură, cu inexistența dreptul la reconstituire” se mai arată în documentele instanței.
În opinia magistraților CAB, în rechizitoriul procurorilor ”nu doar că se interpretează trunchiat legea, dar se și imaginează instituții străine de lege, de vreme ce, potrivit legii, activitatea didactică sau de cercetare pe care o poate desfășura Universitatea nu transformă unitatea de învățământ superior în unitate, institut sau stațiune de cercetare căreia să i se aplice un alt regim juridic din perspectiva dreptului la reconstituire, terenul neavând astfel o afectațiune specială; afectațiunea specială trebuie să fie emanația legii și nu speculația organelor judiciare”.
”Și aici Parchetul schilodește normele de drept material civil, întrucât nu înțelege că excepția de la reconstituire pentru terenurile cu destinație specială limitează dreptul petentului doar sub aspectul amplasamentului, nu al infirmării dreptul la reconstituire și nici al interdicției de a formula cerere”, explică judecătorii.
”Plecând de la o certitudine a inexistenței dreptul la reconstituire, toată construcția acuzatorială este un șir nesfârșit de asocieri de fragmente de norme, de interpretări normative trunchiate care să susțină vinovăția. În acord, însă, cu exigențele procedural penale, acuzația trebuie să fie concluzia unui amplu proces probator și doar dacă rezultă, în afara oricărui dubiu rezonabil, că inculpatul a nesocotit exigențele legii. Față de toate aceste considerente se constată că infracțiunea de abuz în serviciu nu există, litigiulfiind unul de factură pur civilă”, conchide CAB.
Constată Curtea că ”întreg rechizitoriul este constituit dintr-un șir nesfârșit de erori de raționament juridic, decurgând din lipsa de înțelegere a mecanismelor legale în materia legilor fondului funciar”.
Curtea de Apel București - Cum cererea formulată și drepturile recunoscute se circumscriu limitelor legii, premisa infracțională la care s-a raportat acuzarea, respectiv nevoia concordantă a inculpaților Alecu Ioan Niculae și Popoviciu Gabriel Aurel de a uzurpa dreptul de proprietate al statului asupra suprafeței de teren de 226 ha a dispărut
”Așadar, cum cererea formulată și drepturile recunoscute se circumscriu limitelor legii, premisa infracțională la care s-a raportat acuzarea, respectiv nevoia concordantă a inculpaților Alecu Ioan Niculae și Popoviciu Gabriel Aurel de a uzurpa dreptul de proprietate al statului asupra suprafeței de teren de 226 ha a dispărut, așa încât întreaga construcție acuzatorială prin care raporturile contractuale dintre părți au căpătat conotație infracțională nu mai poate fi susținută”, consideră magistrații Curții de Apel București.
De asemenea, evaluând în acest context condițiile în care a fost încheiat contractul de asociere în participațiune nr. 3440/2000 prin prisma acuzațiilor formulate, Curtea reține că faptele imputate nu există fiind doar ”exercițiul unor drepturi subiective și asumare a obligațiilor corelative, însă în sfera dreptului privat”.
CAB - Parchetul trădează o ignorare fundamentală a legii civile
”Dscuțiile prealabile încheierii unui contract au căpătat în opinia parchetului forma unui ilicit penal, încă o dată exercițiul drepturilor civile fiind premisă pentru angajarea răspunderii penale.Trădând o ignorare fundamentală a legii civile, Parchetul acuză construcția juridică prin care în asociere ar fi fost implicată o societate de tip offshore, însă omite a avea în vedere că aceste societăți există în baza unor dispoziții legale. De fapt, întreaga construcție acuzatorială este fundamentată în întregime pe premise și construcții prezumtive și speculative care capătă rezonanță infracțională în baza unor repere proprii organului de anchetă, principiul legalității incriminării fiind ignorat cu desăvârșire”, argumentează magistrații Curții de Apel București.
Curtea afirmă că, în ceea ce privește faptele de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu imputate inculpatului Popoviciu Gabriel Aurel, ”acestea nu există de vreme ce activitatea autorului Alecu Ioan Niculae nu există ca manifestare în sfera penală, faptele imputate fiind exclusiv exercițiu al unor drepturi subiective”.
CAB contestă și evaluarea făcută de procurori în ceea ce privește prejudiciul care ar fi fost creat USAMV: Sunt doar afirmații nesusținute probator
”Referitor la prejudiciile care ar fi fost create USAMV, Curtea afirmă că sunt doar afirmații nesusținute probator, întrucât lipsește o minimă analiză comparativă a situațiilor financiar contabile, ignorând așa cum s-a precizat anterior, faptul că viața economico-financiară a unei societății generează nu doar profit, ci și pierderi, acționarii fiind ținuți în egală măsură de ambele componente”, afirmă instanța.
Totodată, remarcă faptul că, deși este vorba despre interacțiuni economice și raporturi juridice ce intră în sfera de reglementare a Legii 31/1990 privind societățile comnerciale, ”Parchetul nu face nicio analiză a comportamentului inculpaților prin prisma exigențelor acestui act normativ”.
Curtea de Apel București a admis, vineri, cererea de revizuire formulată de omul de afaceri Puiu Popoviciu în dosarul ”Ferma Băneasa”, anulându-i sentința de 7 ani de închisoare și achitându-l pentru acuzațiile de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată și pentru dare de mită, pe motiv că fapta nu există. Și fostul rector USAMV Alecu Ioan Niculae a fost achitat, decizii similare vizându-i și pe ceilalți nouă acuzați în dosar. Decizia Curții de Apel București nu este definitivă și poate fi atacată cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare.
Curtea de Apel București a anulat sentința de condamnare la 7 ani de detenție a omului de afaceri Puiu Popoviciu și a dispus achitarea omului de afaceri în procesul de revizuire pe motiv că fapta nu există.Soluția vine după rejudecarea dosarului și confirmă că Popoviciu fusese condamnat abuziv.
Decizia poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile. De asemea, Curtea de Apel a ridicat măsurile asigurătorii dispuse în cauză în ce privește confiscarea terenului din Băneasa.
În august 2017, omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv de instanța supremă la 7 ani de închisoare în dosarul „Ferma Băneasa”, în care a fost judecat alături de alte nouă persoane. În prima instanță, Popoviciu fusese condamnat la nouă ani de inchisoare cu executare. Pentru patru dintre persoanele judecate în acest dosar, faptele s-au prescris..
În mai 2023, Curtea de Apel București a admis cererea de revizuire formulată de Popoviciu, a dispus rejudecarea dosarului și a suspendat executarea sentinței de condamnare de 7 ani de detenție, decizie care a rămas definitivă și la ICCJ
În consecință, a fost retras mandatul european de arestare emis pe numele lui Popoviciu.
