Marius Budăi anunță că unul dintre cele mai importante proiecte derulate de ministerul pe care îl conduce este reforma legată de venitul minim de incluziune, care implică încurajarea muncii în cazul celor care sunt apți din punct de vedere legal și din punctul de vedere al sănătății să aibă un loc de muncă. „Mă uit ce are nevoie o familie dar mă uit și la cei apți legal și din punct de vedere al sănătății să muncească și nu le mai acord niciun sprijin dacă nu vor să muncească”, spune ministrul Muncii.
„Vă spun cu mândrie că ceea ce înseamnă măsuri de încurajare a ocupării am transferat deja 57 de milioane de euro de pe altă linie de finanțare, i-am accesat deja din noiembrie 2022, am încheiat deja convențiile cu mediul privat pentru a subvenționa și a încuraja în primul rând ocuparea tinerilor în România și mai ales pentru a apăra locurile de muncă. Și iată că măsurile implementate de această coaliție politică, un echilibru între măsurile sociale și măsurile economice, au creat în România, în anul 2022, folosind și fondurile europene, peste 100 000 de noi locuri de muncă. Sunt 100.000 de suflete de români care și-au găsit un rost având un job”; a afirmat Marius Budăi, sâmbătă, la Alba Iulia, în cadrul unei dezbateri privind accesarea de fonduri europene.
Acesta a vorbit, în acest context, despre venitul minim de incluziune, scrie News.ro.
„Mai avem o reformă foarte importantă, tot pe bani europeni: venitul minim de incluziune. Să nu săriți la mine, mai ales mediul privat! (...) Venitul minim de incluziune este foarte bine așezat și stabilit pe trei piloni foarte importanți. Unu: evitarea sărăciei și scoaterea cât mai multor oameni din sărăcie și din risc de sărăcie. Al doilea este axat pe încurajarea ocupării forței de muncă: mă uit ce are nevoie o familie dar mă uit și la cei apți din punct de vedere legal și din punct de vedere al sănătății să muncească și nu le mai acord niciun sprijin dacă nu vor să muncească. În primul rând să-i orientăm în carieră, să le arătăm că pot fi utili societății și să îi îndreptăm să muncească pe cei apți de muncă”, mai spune Budăi.
El a explicat că cei care pot munci și fac parte din familii care vor să primească venitul minim de incluziune vor fi înscriși automat în bazele de date ale Agențiilor de Ocupare a Forței de Muncă ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.
„Pe viitor, o familie care noi înlocuim acel ajutor social cu venitul minim de incluziune, în momentul când i se va aproba dosarul, acea persoană sau acele persoane care sunt apte din punct de vedere legal și al sănătății, de muncă, vor fi înscrise automat la Agențiile Județene de Ocupare a Forței de Muncă, vor fi chemate la Agențiile Județene de Ocupare a Forței de Muncă, vor fi consiliate acolo, vor fi calificate acolo în vederea ocupării. Refuză acest lucru, înseamnă că nu are nevoie de venitul minim de incluziune”, a explicat ministrul.
Ministrul Muncii adaugă că al treilea pilon al venitului minim de incluziune este axat pe descurajarea abandonului școlar și pe încurajarea școlarizării.