Comisia Europeană a avertizat, miercuri, asupra riscurilor pe care le prezintă sistemele de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori - așa-numitele pașapoarte și vize “de aur” - utilizate în mai multe state membre, inclusiv în România. Potrivit Comisiei, statele care oferă cetățenie sau drept de rezidență în schimbul unor investiții expun întreaga UE la riscuri sporite în ceea ce privește securitatea, spălarea banilor, evaziunea fiscală și corupția.
Executivul de la Bruxelles a publicat, în premieră, un raport cuprinzător privind sistemele de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori.
Raportul prezintă practicile existente și identifică anumite riscuri la care este expusă UE din cauza acestor sisteme, în special în ceea ce privește securitatea, spălarea banilor, evaziunea fiscală și corupția. Potrivit raportului, aceste riscuri sunt accentuate și mai mult de lipsa transparenței în ceea ce privește modul de funcționare a sistemelor și de lipsa de cooperare dintre statele membre.
Sistemele de acordare a cetățeniei pentru investitori – “pașapoartele de aur”
În trei state UE - Bulgaria, Cipru și Malta - există în prezent sisteme prin care investitorilor li se acordă cetățenia statului respectiv, în condiții care sunt mai puțin stricte decât regimurile obișnuite de acordare a cetățeniei. În aceste trei state membre, obținerea cetățeniei nu este condiționată de obligația de a avea un domiciliu fizic și nici alte legături reale cu țara în cauză, notează Comisia.
Aceste sisteme intră sub incidența interesului comun al UE, deoarece orice persoană care dobândește cetățenia unui stat membru va dobândi în același timp cetățenia Uniunii, potrivit Comisiei, care notează că, în practică, aceste sisteme sunt adesea promovate ca fiind un mijloc de dobândire a cetățeniei Uniunii, împreună cu toate drepturile și privilegiile care decurg din acest statut.
Raportul Comisiei a identificat mai multe aspecte problematice:
· securitatea: Verificările efectuate cu privire la solicitanți nu sunt suficient de temeinice, iar sistemele de informații centralizate ale UE, cum ar fi Sistemul de informații Schengen (SIS), nu sunt utilizate atât de sistematic pe cât ar trebui.
· spălarea banilor: Sunt necesare verificări mai amănunțite pentru a se asigura faptul că normele privind combaterea spălării banilor nu sunt eludate.
· evaziunea fiscală: Monitorizarea și raportarea sunt necesare pentru a se asigura faptul că persoanele fizice nu profită de aceste sisteme pentru a beneficia de norme fiscale privilegiate.
· transparența și informarea: Raportul constată că nu există informații clare cu privire la modul în care sunt gestionate sistemele și nici cu privire la numărul de cereri primite, aprobate sau respinse ori la originea solicitanților. În plus, statele membre nu fac schimb de informații referitoare la solicitanții care doresc să beneficieze de aceste sisteme și nici nu se informează reciproc cu privire la solicitanții respinși.
Sistemele de acordare a dreptului de ședere pentru investitori – “vizele de aur”
Sistemele de acordare a dreptului de ședere pentru investitori, deși sunt diferite de sistemele de acordare a cetățeniei în ceea ce privește drepturile pe care le conferă, prezintă riscuri de securitate la fel de grave pentru statele membre și pentru UE în ansamblul său, arată Comisia.
În prezent, 20 de state membre gestionează astfel de sisteme: Bulgaria, Cehia, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România și Slovacia.
Raportul Comisiei a identificat următoarele aspecte problematice:
· verificările de securitate: În temeiul legislației UE, există anumite obligații în materie de securitate care trebuie îndeplinite înainte de a elibera o viză sau un permis de ședere unui investitor străin. Cu toate acestea, nu sunt disponibile informații referitoare la punerea efectivă în aplicare a obligațiilor în cauză și există o marjă de discreție în ceea ce privește modul în care statele membre abordează preocupările legate de securitate.
· cerința privind domiciliul fizic: Permisele de ședere obținute prin investiții, care necesită o prezență fizică limitată sau care nu necesită deloc prezența fizică investitorului în statul membru în cauză, ar putea avea un impact asupra aplicării statutului de rezident pe termen lung în UE și asupra drepturilor care decurg din acest statut și pot oferi chiar un acces rapid la cetățenia națională și, în consecință, la cetățenia UE.
· lipsa transparenței: Raportul subliniază lipsa de transparență și de supraveghere a sistemelor, în special în ceea ce privește monitorizarea și absența statisticilor referitoare la numărul de persoane care obțin un permis de ședere prin intermediul unui astfel de sistem.
Comisia anunță că va monitoriza măsurile luate de statele membre pentru a aborda problemele legate de transparența și guvernanța în gestionarea acestor sisteme și va institui un grup de experți din statele membre pentru a îmbunătăți transparența, guvernanța și securitatea sistemelor.
Grupul de experți va fi responsabil cu:
· instituirea unui sistem de schimb de informații și de consultare privind numărul de cereri primite, țările de origine și numărul de cetățenii și de permise de ședere acordate/refuzate de către statele membre pe baza investițiilor;
· elaborarea, până la sfârșitul anului 2019, a unui set comun de verificări de securitate, inclusiv a unor procese specifice de gestionare a riscurilor, care să se aplice sistemelor de acordare a cetățeniei pentru investitori.
În ceea ce privește țările terțe care instituie sisteme similare, cu posibile implicații asupra securității UE, Comisia va monitoriza sistemele de acordare a cetățeniei pentru investitori din țările candidate și potențial candidate, ca parte a procesului de aderare la UE.
În cadrul mecanismului de suspendare a vizelor, Comisia va monitoriza, de asemenea, impactul acestor sisteme puse în aplicare de țările care beneficiază de un regim de călătorii fără viză în UE.
