Banca Națională și-a înăsprit retorica în privința stabilității macroeconomice a României și critică politicile fiscal-bugetare care au dus la creșterea accelerată a consumului și ale salariilor, la o adâncire a deficitului contului curent, cu efecte inclusiv asupra cursului de schimb, potrivit minutei ultimei ședințe de politică monetară. O parte din Consiliul de Administrație a BNR reclamă faptul că politicile Guvernului pun o presiune excesivă pe politica monetară, iar conducerea Băncii a discutat și despre creșterea măsurilor fiscale coercitive pe care Guvernul le-ar putea promova anul viitor, de natură să afecteze încrederea în economie.
BNR a ajuns la finalul ciclului de relaxare monetară și a adoptat prima măsură menită să ducă la creșterea dobânzilor după iulie 2008, prin reducerea coridorului din jurul dobânzii cheie cu 25 de puncte de bază la 1,25%.
Banca centrală se așteaptă la o creștere a inflației peste prognoza anterioară, ceea ce, în mod normal, ar însemna ca politica monetară să fie și mai restrictivă decât era anticipat, dacă BNR vrea să avem dobânzi reale pozitive.
Kasparov vine în premieră în România. Detalii AICI
Pe de altă parte, o creștere prea ridicată a dobânzilor ar putea duce la încetinirea economiei și la creșterea costurilor de finanțare ale statului, care deja are probleme cu echilibrul bugetar. Conducerea BNR critică acțiunile guvernului, pe care le consideră responsabile atât de deteriorarea poziției externe a României, cât și de reducerea eficienței politicii monetare.
BNR remarcă faptul că deficitul de cont curent s-a triplat în trimestrul II față de cel anterior, pe fondul adâncirii deficitului comercial, unde soldul negativ este la vârful ultimelor 19 luni, cât și al deteriorării balanței veniturilor primare, având în vedere absorbția foarte slabă de fonduri europene.
“S-a remarcat că execuția bugetară și creșterea economiei peste potențial, precum și o anume învigorare a investițiilor private, au impact asupra dezechilibrului contului curent. Membrii Consiliului au considerat că evoluțiile sunt îngrijorătoare, inclusiv din perspectiva evoluției cursului de schimb al leului, având în vedere și scăderea gradului de acoperire a deficitului de cont curent prin investiții străine directe și transferuri de capital”, se arată în minută.
Banca centrală a vândut circa un miliard de euro din rezervă pentru a ține cursul sub 4,6 lei/euro, potrivit estimărilor analiștilor din bănci. Guvernatorul Mugur Isărescu, deși nu a comentat direct intervenția, a admis, recent, că există presiune pe cursul de schimb.
BNR mai scrie și că episodul recent de reducere a lichidității din piață are drept cauze, pe lângă influența execuției bugetare, și “tranzacțiile nerezidenților pe piața financiară locală, ultimele reflectând o probabilă schimbare de percepție asupra riscului asociat acesteia”, ceea înseamnă, cu alte cuvinte, că străinii ies de pe titlurile de stat românești.
BNR arată că guvernul a stimulat creșterea consumului, prin politica fiscală și de salarii, ceea ce a dus la o creștere peste așteptări e economiei – pe care o consideră peste potențial – cu dezechilibre atât pe contul curent cât și pe piața muncii și pe execuția bugetară.
“În acest context, majoritatea membrilor Consiliului a apreciat că balanța riscurilor la adresa evoluției inflației pe termen mediu este dominată de cele în sens ascendent. O sursă de asemenea riscuri a fost considerată și conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, date fiind caracterul one-off al unei acțiuni prin care s-au sporit veniturile bugetare în anul curent, precum și efectele expansioniste ale noii legi a salarizării unitare, potențial atenuate însă de măsurile fiscale ce o vor însoți”, se arată în minută.
BNR arată, cu alte cuvinte, că executivul a încasat bani din dividende speciale de la companiile de stat pentru a se încadra în ținta de deficit de 3% din PIB, însă că măsura nu va putea fi repetată anul viitor, când există perspectiva unor noi măsuri fiscale care să aducă bani la buget.
“S-a făcut totodată referire la potențiala suplimentare a măsurilor fiscale corective în contextul configurării proiectului de buget pentru anul 2018, precum și la perspectiva implementării celor recent adoptate, de natură să afecteze advers inclusiv încrederea populației și a investitorilor”, potrivit minutei.
Dacă BNR vorbește de scăderea încrederii în economie, atunci măsurile fiscale anticipate sunt cel mai probabil pe partea de venituri, adică de creștere a birurilor plătite statului, așa cum s-a întâmplat recent cu creșterea accizei la carburanți.
BNR pare că a renunțat la speranța că guvernul va crește absorbția de fonduri europene, ceea ce ar trebui să echilibreze poziția financiară externă și să ducă la creșterea investițiilor în infrastructură, în condițiile în care construcțiile au avut contribuție negativă la creșterea economică, urmare a lipsei de proiecte inginerești.
“A fost, de asemenea, punctată posibila prelungire, cel puțin în viitorul apropiat, a ritmului mult sub așteptări al absorbției fondurilor europene structurale și de investiții aferente cadrului financiar 2014-2020”, se arată în minută.
Banca centrală a propovăduit în ultimii ani o politică fiscală cu deficite reduse, care să nu afecteze poziția externă a României și care să se completeze cu politica monetară. Acest lucru a funcționat în tandem în perioada 2012-2015, când deficitul a scăzut concomitent cu dobânzile din piață.
“Unii membri ai Consiliului au remarcat că o combinație de politici dezechilibrată împovărează excesiv politica monetară din perspectiva controlului inflației, îi reduce acesteia eficiența și poate induce efecte mai puțin bune în economia reală”
BNR nu publică numele membrilor din CA care au poziții separate sau neasumate de întregul Consiliu, însă cel puțin o parte dintre ei cred, cu alte cuvinte, că guvernul leagă de mâini banca centrală, care se confruntă cu presiunea pe cursul de schimb, cu potențiale ieșiri de capital, lucruri care nu poate fi combătute decât prin creșterea dobânzilor în ton cu evoluția inflației.
Pe de altă parte, alți analiști estimează că BNR se va concentra mai mult pe stabilitatea dobânzilor în perioada următoare – ceea ce înseamnă o creștere lentă -, în dauna reducerii volatilității cursului de schimb, în contextul în care creditului în lei a ajuns la 61% din total credit.
“În aprecierea membrilor Consiliului, contextul analizat justifică inițierea unei ajustări a conduitei politicii monetare, în vederea asigurării atingerii sustenabile a țintei de inflație pe termen mediu, într-o manieră care să continue să sprijine creșterea economică”, se arată în minută, care menționează că reducerea coridorului nu a fost votată în unanimitate, 8 dintre membrii CA votând pentru și unul împotrivă.
Dobânzile de pe piața monetară interbancară au crescut accelerat în ultima perioadă peste nivelul dobânzii cheie de 1,75%, lucru ce a îngrijorat debitorii cu împrumuturi cu dobânzi variabile în lei, dar care servește scopului principal al BNR, acela de a avea o inflație redusă.
Pe de altă parte, BNR a suplimentat lichiditatea din piață, printr-o operațiune repo cu alocare integrală de 9,3 miliarde de lei și a discutat în ședință reducerea rezervelor minime obligatorii la lei, dar minuta nu menționează și supunerea la vot a acestei propuneri.
