Conducerea Băncii Naționale a României constată că piața muncii ar putea deveni și mai dezechilibrată în perioada următoare, în situația adâncirii deficitului de forță de muncă. BNR notează și o decelerare a economiei în acest an și estimează că trimestrul 3 va aduce date mai proaste decât cele anticipate, urmând ca rata de creștere a PIB să accelereze în ultimele trei luni ale anului. Totodată, banca centrală avertizează că există presiuni pe partea de ofertă – petrol și alimente – care ar putea duce la dezancorarea anticipațiilor inflaționiste, dacă evoluțiile se materializează.
“Membrii Consiliului au remarcat că datele statistice indică o reamplificare a gradului de tensionare a pieței muncii în trimestrul II”, se arată în minuta ședinței de politică monetară din 3 octombrie.
Rata șomajului se află la un minim istoric de 4,2%, în timp ce rata locurilor de muncă vacante a crescut pentru al doilea trimestru consecutiv, semn că angajatorii nu găsesc suficientă forță de muncă calificată, lucru relevat și de sondajele de specialitate, notează BNR.
Efectivul salariaților din economie a continuat să crească, accelerând inclusiv în termeni de dinamică anuală pe seama sectorului privat.
Situația din piața muncii se vede și în creșterea de două cifre a salariilor, ceea ce s-a transpus printr-o creștere egală a costurilor unitare cu forța de muncă, notează banca centrală.
BNR notează și reintensificarea creșterii prețurilor de producție din industrie pentru piața internă în perioada iunie-iulie pentru bunurile de uz curent.
“În discuțiile privind poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat în primul rând diminuarea puternică a ritmului de creștere a economiei față de anul trecut”, se arată în minută, în condițiile în care ritmul anual a coborât de la aproape 7% anul trecut la 4,1% în trimestrul 2 din 2018.
Consumul a continuat să fie principalul motor al creșterii economice, ba chiar cu o contribuție în creștere. De cealaltă parte, investițiile au contribuit negativ la creșterea economică, după trei trimestre consecutive de creștere.
“Evoluția este preocupantă din perspectiva potențialului de creștere al economiei pe termen mediu, au atenționat unii membri ai Consiliului”, potrivit minutei.
BNR se așteaptă la o decelerare “sensibilă” a creșterii economice în T3, urmată de o reaccelerare “mai modestă”, în T4. Tot consumul va conduce creșterea economică, în timp ce investițiile vor avea o contribuție negativă chiar mai importantă la dinamica PIB, precum și exportul net, care rămâne negativ.
Conducerea băncii centrale a discutat și despre nivelurile scăzute ale absorbției de fonduri europene și ale cheltuielilor publice pentru investiții, cu implicații nefavorabile asupra dinamicii formării brute de capital fix, și în final asupra echilibrelor interne și externe ale economiei, precum și despre inițiativele legislative vizând sectorul bancar, cu potențial impact advers asupra creditării societăților nefinanciare.
BNR se așteaptă ca inflația să scadă în continuare pe orizontul apropiat de timp, în care estimează o rată anuală de 3,5% la finele anului și una de 2,7% în 2019.
Pericole vin din creșterea prețului petrolului și a unor prețuri administrate și a celor la produsele alimentare, în contextul epidemiei de pestă porcină și a evoluțiilor cotațiilor unor cereale pe piața internațională, precum și a deteriorării bruște a condițiilor meteo în luna septembrie, avertizează BNR.
“În ipoteza materializării unor astfel de evoluții adverse, riscul dezancorării anticipațiilor inflaționiste ar dobândi o relevanță sporită, au atenționat unii membri ai Consiliului”, se arată în minută.
Inflația anuală a rămas, practic, neschimbată la 5% în septembrie, în condițiile în care prețurile au crescut cu aproape 0,5% față de luna august, pe fondul creșterii prețurilor la legume. Datele au venit azi de la Statistică, la o săptămână de la ședința CA al BNR, și au surprins negativ piața, indicând că inflația ar putea fi mai mare la finele anului decât prognozează banca centrală.
Banca centrală a menținut dobânda cheie la 2,5% la ultima ședință de politică monetară, nivel la care se află din luna mai.
