Guvernatorul Mugur Isărescu a ieșit public cu un mesaj ce ar putea fi interpretat drept blând cu creșterea inflației, care a completat decizia de politică monetară de astăzi, în care dobânda cheie a fost menținută la 2,25%. Guvernatorul spune că nu toate majorările anterioare de dobândă și-au făcut efectul, adică ratele interbancare și la depozite nu au crescut suficient, în timp ce prin Europa băncile centrale își continuă politicile stimulative, și că dobânzile mai mari ar putea duce la aprecierea leului și la creșterea importurilor.
Cu rata anuală a inflației la 4,7% în februarie, față de 3,3% la finele anului trecut, analiștii din bănci mizau pe o nouă majorare a dobânzii cheie de 0,25 de puncte procentuale, la 2,5%, a treia din acest an. BNR remarcă “creșterea semnificativă” a inflației și “acumularea progresivă de presiuni inflaționiste pe partea cererii și a costurilor”, însă considerat că datele curente nu justifică o nouă acțiune.
“Un tratament bun nu înseamnă numai medicamentul, dar și dozajul și cadența în care se aplică tratamentul”, spune guvernatorul.
La începutul lunii februarie când BNR a crescut ultima dată dobânda, Isărescu era mai belicos în declarații și declara război creșterilor de prețuri. “Ne batem cu inflația, suntem în luptă cu ea”, spunea Isărescu atunci.
Acum atitudinea BNR este mai rezervată, și Isărescu susține că trebuie văzut cum evoluează lucrurile, că Banca Centrală Europeană a amânat închiderea programului de relaxare cantitativă și că diferențialul dintre inflație și dobândă este în favoarea leului, prin comparație cu celelalte bănci centrale. Și apoi explică, în limbajul specific bancherilor centrali, că vrea să evite aprecierea leului, pentru a nu periclita poziția comercială a țării.
“BNR ar putea să majoreze dobânda și apoi să se uite la multitudinea de factori, să accepte aprecierea leului și ce am observa: că combatem inflația cu prețul deteriorării balanței de plăți. Nu este o soluție viabilă, sustenabilă și nici nu este în binele țării”, spune guvernatorul și adaugă că un deficit al contului curent mai mare de 4% din PIB ar România prea dependentă de fluxurile străine de capital.
Isărescu spune că a văzut o presiune ușoară de apreciere a leului după ultimele creșteri ale ratei cheie și că acestea nu și-au epuizat, oricum, toate efectele.
“Nu toate măsurile din lunile anterioare se văd în piață. Nu toate au fost consumate”, spune Isărescu.
Guvernatorul se referă la întârzierea cu care majorarea ratei cheie a fost preluată în piața interbancară, dar și în ofertele de dobândă ale băncilor la depozitele clientelei și spune că ne putem aștepta la o creștere a acestor rate în perioada următoare, dar că aceasta va fi hotărâtă de piață.
“Piețele sunt mecanisme complicate, ar fi trebuit să reacționeze, dar întârzierea nu este ceva anormal. Probabil că o anumită întârziere a fost generată de acest exces de lichiditate”
Întrebat dacă nu contribuie și BNR la menținerea ratelor ROBOR la niveluri scăzute, cele pe termen scurt semnificativ sub dobânda cheie, prin excesul de lichiditate din piață (20 de miliarde de lei în februarie), Isărescu să răspuns că și banca centrală joacă un rol, împreună cu piețele, la evoluția dobânzilor, dar a îndemnat din nou bancherii să crească dobânzile la depozitele retail, pentru că nu se știe când dispare această lichiditate, cam ca în toamna anului trecut.
“Am văzut că unii analiști bancari au spus că din cauza acestui exces de lichiditate băncile nu majorează dobânzile la depozite către populație. Mesajul nostru este următorul. Acest exces de lichiditate este tranzitoriu, am văzut cât de repede a dispărut excesul de lichiditate în lunile de toamnă. Și atunci dânșii trebuie să aibă o viziune. Pe orice date te-ai uita, ratele de dobândă la depozite sunt cu mult chiar și sub dobânda noastră cea mai mică (la facilitatea de depozit n.red.), de 1,25%”, spune Isărescu.
Pe de altă parte, analiștii ING avertizau, recent, că menținerea unui exces mare de lichiditate ar putea lovi credibilitatea BNR și că s-ar putea repeta episoade ca cel din toamna anului trecut, când rata ROBOR la scadența pe 3 luni, relevantă pentru creditele în lei cu dobândă variabilă, și-a dublat cota de la 0,9% în vară la 1,8% în octombrie. Pe de altă parte, tot analiștii ING, care mizau pe o creștere a dobânzii cheie, nu se așteptau la un management ferm al lichidității din partea BNR, din cauza presiunilor sociale și politice.
Creșterea ratelor efective de dobândă la un nivel mai apropiat de cel al inflației ar crește semnificativ ratele la creditele în lei (63% din total credit) plătite de populație și firme și ar crește costurile statului cu datoria publică, în condițiile în care deficitul bugetar a fost întins deja până la 3% din PIB, dincolo de care ar deveni excesiv.
Totodată, o inflație mai ridicată ajută socotelile bugetare ale Guvernului, care are angajamente în termeni nominali și care pot fi acoperite mai ușor prin creșterea cantității de bani din economie, din care încasează o parte.
Isărescu spune, însă, că presiunile venite în ultima perioadă din partea politicului nu sunt determinante pentru deciziile de deciziile de politică monetară.
Guvernatorul a reconfirmat prognoza BNR din Raportul asupra inflației din februarie, și spune că rata inflației va ajunge la un plafon de 5%, după care va coborî spre finalul anului la 3,5%, adică la limita superioadă a țintei de 2,5% +/- 1 punct procentual.
