Banca Națională a României pune revigorarea activității în sectorul construcțiilor din acest an pe seama atenuării efectelor Legii 77/2016 privind darea în plată, după intervenția Curții Constituționale. Ritmul notificărilor primite de bănci de la debitorii care vor să dea locuințele în schimbul stingerii creditelor a scăzut în ultima perioadă. Instituțiile de credit au primit 7.900 de notificări până la începutul lunii septembrie, o cincime în acest an, dintre care 3.200 aferente debitorilor cu credite în franci elvețieni.
Legea privind darea în plată, intrată în vigoare în mai 2016, după dezbateri lungi și intense în Parlament, și-a redus efectele asupra sectorului construcțiilor și generează un ritm din ce în ce mai redus de notificări ale debitorilor care vor să închidă socotelile cu creditorii prin transferul locuinței, remarcă BNR, în cel mai recent Raport privind Stabilitatea Financiară.
Ponderea investițiilor nete din sectorul construcțiilor a urcat de la 21,6%, la 25,4%, în primul semestru din 2017, comparativ cu perioada similară din 2016, evoluție pe care BNR o pune pe seama atenuării efectelor Legii privind darea în plată, după ce Curtea Constituțională a decis, în octombrie 2016, că se aplică doar în condițiile impreviziunii.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
“Activitatea investițională în construcții a cunoscut o revigorare (după scăderile importante înregistrate în anul 2016 pe fondul introducerii Legii privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite)”, scrie BNR în Raport.
Pe de altă parte, BNR nu prezintă date sau evaluări care să arate impactul concret al legilor dării în plată și conversiei creditelor în franci elvețieni (ultima declarată neconstituțională integral) asupra sectorului construcțiilor. În Raportul de Stabilitate din luna mai, BNR constata o reorientare a debitorilor de la creditele ipotecare standard către creditele cu garanții de stat Prima Casă, în condițiile în care programul era exceptat de darea în plată.
Anul trecut, stocul de credite pentru locuințe a crescut cu 6,5 miliarde de lei (+12,5%) anul trecut la 58,45 de miliarde de lei, un ritm mai redus decât cel din 2015, când creditul a avansat cu 7,36 de miliarde de lei (+16,5%). În acest an, creditul a crescut până la 64,55 de miliarde de lei (+10,4%) în primele 10 luni ale anului, raportat la finele lui 2016. Pe de altă parte, BNR remarcă, într-un capitol referitor la creșterea prețurilor pieței imobiliare, că doar o parte redusă din tranzacțiile imobiliare sunt finanțate prin credit.
De la finele anului trecut până pe 3 septembrie, băncile au primit circa 1.600 de noi notificări de dare în plată (+26%), astfel că numărul total al acestora a ajuns la 7.900, cu o valoare a creditelor de 2,2 miliarde de lei. Între septembrie 2016 și februarie anul curent, instituțiile de credit primiseră tot un număr de 1.600 de notificări, arată datele din Raportul anterior. La finele lunii februarie, instituțiile bancare aveau cumulate aproape 7.000 de notificări, ceea ce arată o încetinire substanțială a numărului de debitori care au început procedurile legale pentru a închide creditele.
Băncile au contestat 69% din notificările primite, ceea ce înseamnă că au contestat circa 5.250 de notificări, iar pentru 2.650 de notificări nu au depus contestații.
Numărul de notificări total, care include finanțările acordate de instituțiile financiare nebancare, precum și creditele care au ajuns din portofoliul băncilor la diferiți recuperatori, este, însă, considerabil mai mare. Potrivit datelor de pe portalul instanțelor, numărul dosarelor aflate pe rol, înregistrate pe Legea 77/2016, este de circa 10.500.
BNR precizează că 42% (circa 3.200) din solicitările de dare în plată sunt aferente creditelor în franci elvețieni, ceea ce arată că debitorii cu împrumuturi în moneda elvețiană au cea mai grea situație financiară, deși aceste credite reprezintă o pondere scăzută ca număr și volum în total credite.
Estimările BNR arată că debitorii cu credite în franci elvețieni au o probabilitate de nerambursare de trei ori mai mare al creditelor față de cei cu credite în lei pentru creditele ipotecare, și de două ori mai mare pentru creditele de consum.
Banca centrală remarcă o încetinire a ritmului de negocieri bilaterale între bănci și clienți pe creditele în franci elvețieni față de luna mai. Soldul creditelor în franci elvețieni la bănci a scăzut la 2,1 miliarde de lei în septembrie și numărul debitorilor îndatorați în această monedă a scăzut cu 8% în prima jumătate a anului 2017, ajungând la aproape 35.000, arată datele BNR.
Băncile au soluționat, după ianuarie 2015, 38.334 de cereri de modificare a contractelor în franci elvețieni, dintre care 25.179 de cereri de conversie acceptate și 13.155 de cereri de restructurare. Gradul de soluționare este de 63%, precizează BNR, ceea ce înseamnă că băncile au primit aproape 60.850 de cereri, din care au respins peste 22.500.
Totodată, BNR arată că băncile au acceptat un număr “consistent” de cereri de conversie, rata fiind de 78%, ceea ce înseamnă că au respins 7.100 de solicitări.
Riscul legislativ a dispărut de pe harta riscurilor sistemice identificate de către BNR. Viceguvernatorul Liviu Voinea spune că acesta nu mai figurează în parte și pentru că numărul total al riscurilor menționate a fost redus la 5 – pentru “o mai bună comunicare” –, însă acesta este același cu cel din Raportul din mai.
BNR precizează că acest risc este în scădere, după evoluțiile privind darea în plată și conversia creditelor în franci elvețieni, dar “cu toate acestea, observăm în continuare inițiative legislative în domeniul financiar bancar cu implicații majore asupra sectorului financiar”.
Banca centrală exemplele inițiativelor care privesc creanțele neperformante vândute de către instituțiile de credit sau cele referitoare la modul de stabilire a ratei dobânzii în contractele de credit, dar și “anumite” inițiative legislative de natură fiscală pot afecta strategiile băncilor și profitabilitatea acestora, cu privire, probabil, la limitarea deducerilor aferente creanțelor neperformante vândute și a cea a deductibilității costurilor cu dobânzile pentru împrumuturile de la băncile-mamă.
“De altfel, instituțiile de credit autohtone identifică drept cel mai important risc cu potențial sistemic cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar, cu implicații asupra solvabilității sectorului bancar, această evaluare menținându-se constantă în ultimele 18 luni, băncile indicând o dificultate ridicată de gestionare a acestui risc”, arată Raportul.
În aprilie anul trecut, BNR decreta, în premieră, cadrul legislativ incert drept un risc sistemic sever la adresa stabilității financiare, înainte ca darea în plată să intre în vigoare.
BNR precizează că implementarea noului standard internațional de raportare financiară (IFRS9) începând cu ianuarie 2018 reprezintă un alt factor de influență asupra profitabilității, prin prisma creșterii ajustărilor de depreciere, dar și asupra indicatorilor prudențiali.
