Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au fost cele mai performante în perioada 2008 – 2015, potrivit unui studiu realizat de federația asociațiilor de consumatori de produse financiare (Better Finance). În opinia asociației naționale a pensiilor private (APAPR), aceste rezultate ar trebui să convingă Guvernul să găsească resursele necesare pentru a respecta legea și calendarul de contribuții aferente Pilonului II, care prevedea atingerea unui nivel de 6% încă din 2016.
“Sperăm că în perioada imediat următoare decidenții publici să dea dovadă de responsabilitate și preocupare pentru soarta viitorilor pensionari, majorând nivelul contribuției pentru 2017 conform prevederilor legii. Știm cu toții că situația demografică a României reprezintă o «bomba cu ceas», adică tendința rapidă de îmbătrânire a populației va pune asupra pensiilor viitoare ale românilor care în prezent au vârsta medie o presiune mult mai mare decât simt actualii pensionari. Pilonul II trebuie să devină o sursă de venit suplimentară suficientă pentru aceștia, care să poată acoperi această presiune crescândă asupra pensiei publice”, a declarat președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), Raluca Țintoiu, într-un comunicat remis Profit.ro.
Guvernul Grindeanu va îngheța nivelul de contribuție la pensiile private pe tot acest an, după ce Cabinetul Cioloș înghețase majorarea, la finele anului trecut, doar două luni, până în martie 2017, astfel încât noul Executiv să decidă dacă acceptă sau nu să mărească suma alocată acestui pilon.
Începând cu 1 ianuarie 2018, cota de contribuție la fondurile de pensii administrate privat se majorează la 6%, stabilește ordonanța pregătită de Guvernul Grindeanu.
Menținerea cotei de contribuție la fondul de pensii administrat privat generează o majorare a veniturilor bugetare, ca urmare a diminuării transferurilor efectuate către Pilonul II de pensii în anul 2017, cu circa 1 miliard de lei.
“În lipsa unei majorări a contribuției virate la Pilonul II de pensii până la nivelul prevăzut inițial de Legea 411/2004, viitorii pensionari ai României vor avea de pierdut nu doar sumele care nu vor fi virate în conturile lor, ci și randamentele pentru respectivele contribuții, care s-ar adauga în conturile lor”, a mai spus Țintoiu.
În prezent, fiecare angajat plătește o contribuție de asigurări sociale (CAS) aferentă sistemului public de pensii, echivalentă cu 10,5% din salariul brut.
Contribuția la Pilonul II nu impune obligații financiare suplimentare pentru angajați, ci doar pentru stat, care trebuie să transfere din sistemul public de pensii către fondurile private o anumită cotă din cei 10,5%.
Prin lege, statul s-a angajat ca această cotă să ajungă la 6% în 2016, promisiune însă neonorată cu argumentul că bugetul ar fi afectat prin renunțarea la o parte din bani.
În 2016, cota de contribuție trebuia să fie majorată de la 5% la 6% (din cota individuală de asigurări sociale de 10,5% pentru fiecare angajat), respectiv cu un punct procentual, compus din 0,5% aferent anului 2016 și 0,5% restant din 2009, an în care statul a amânat majorarea prevăzută inițial, tot din cauza constrângerilor bugetare.
În final, Guvernul Cioloș a majorat contribuția cu doar 0,1%, la 5,1%.
Calculele APAPR arată că nerespectarea de către stat a Legii 411/2004 a dus la pierderi de cel puțin 180 de milioane de euro pentru viitorii pensionari în 2016, suma reprezentând contribuțiile care nu vor fi virate în conturile acestora. La aceasta se adaugă și randamentele care nu vor fi încasate de beneficiari pentru diferențele de sumă.
Pilonul II este obligatoriu pentru angajații în vârstă de până la 35 de ani și opțional pentru cei în vârstă de până în 45 de ani.
Banii acumulați de actualii salariați pe Pilonul II vor suplimenta pensia pe care aceștia o vor primi de la stat.
Astfel, conform estimărilor actuale, un român care va ieși la pensie în anul 2032 va primi de la stat mai puțin de 30% din ultimul salariu, Pilonul II urmând să completeze veniturile sale la pensie până la aproximativ 40%.
Până în 2040, rata de înlocuire a salariului prin pensia publică ar putea să scadă la 22%, diferența până la 40% urmând să fie acoperită de sumele acumulate în fondurile de pensii private obligatorii.
“Cele mai bune rezultate pentru fonduri de pensii au fost înregistrate în România”, arată raportul Better Finance, care calculeaza randamentele reale ale fondurilor de pensii (peste inflație) și după deducerea tuturor comisioanelor.
Raportul a analizat performanța sistemelor de pensii private din 15 state membre ale Uniunii Europene, pentru perioada 2000 - 2016 (sau cele mai vechi date istorice disponibile), reprezentând fondurile de pensii la care contribuie 86% din populația statelor UE.
În 2016, potrivit APAPR, Pilonul II a marcat al nouălea an consecutiv de rezultate investiționale pozitive, ajungând pentru întreaga perioada de activitate (mai 2008 – decembrie 2016) la un randament mediu anualizat în valoare de 9,32%.
În termeni monetari, acest randament se traduce printr-un câștig (net de toate comisioanele) de 5,44 miliarde de lei (1,2 miliarde de euro) pe care Pilonul II l-a generat din investiții, în beneficiul exclusiv al românilor care contribuie la aceste fonduri.
La finalul anului trecut, fondurile de pensii private obligatorii administrau active nete în valoare de aproape 31,5 miliarde de lei (6,93 miliarde de euro) în numele a aproape 6,8 milioane de participanți.
