Economia a accelerat în trimestrul 2 și a ajuns la un ritm de creștere de 4% la jumătatea anului, o evoluție bună, însă departe de prognoza oficială de 5,5% pentru întregul an pe care Guvernul a fundamentat bugetul de stat. Estimările economiștilor din bănci pentru creșterea economică pe întreg anul 2018 indică un avans în jurul a 4%.
Statistica a prezentat datele semnal privind evoluția produsului intern brut în trimestrul 2. Economia a crescut cu 1,4% în perioada aprilie-iunie, față de ianuarie-martie, după ce anterior crescuse cu 0,1% în termeni trimestriali. Ritmul anual a accelerat de la 4% în trimestrul 1 la 4,1% în trimestrul 2, iar creșterea anuală pentru prima jumătate a anului este de 4% în comparație cu aceeași perioadă din 2017.
Revigorarea dinamicii de creștere era așteptată de analiști, însă datele s-au plasat peste consensul pieței (chestionar Reuters), care estima o creștere trimestrială de 1,2% și una de 3,8% în termeni anuali.
„Revenirea a fost mai puternică decât cea așteptată, dar acest lucru face ca prognoza oficială a Guvernului de 5,5% pentru avansul PIB să pară mult prea optimistă, iar prognoza noastră de 3,5% marginal pesimistă (...) Vedem creșterea pentru întregul an 2018 mai aproape de 4%, cu riscurile în mare măsură echilibrate”, scrie Valentin Tătaru, economist la ING Bank România.
Statistica va publica în 7 septembrie detaliile privind contribuția sectoarelor la avansul PIB. BCR estimează că industria, comerțul și serviciile au susținut creșterea din trimestrul 2, în timp ce construcțiile au avut o contribuție negativă. Pe partea de cheltuieli, consumul privat a fost, probabil, cel mai important contributor, urmare a creșterilor de salarii, în timp ce cererea externă a redus avansul PIB, în condițiile în care importurile au fost mai mari decât exporturile.
„Datele nu schimbă perspectiva noastră și estimăm în continuare că economia va crește cu 4,1% în acest an, cu consumul privat ca unul dintre principalii contributori la creștere. Totodată, ne așteptăm la un avans mai robust în trimestrul 4, consumul gospodăriilor populației continuând să genereze cea mai mare parte a creșterii, în condițiile în care perspectiva unei inflații mai reduse, mai ales pentru alimente și energie, ar trebui să alimenteze apetitul consumatorilor pentru cheltuieli”, scrie Dorina Ilasco, analist la BCR.
Banca nu exclude apariția unor efecte pozitive dinspre agricultură, în condițiile în care estimările oficiale pentru porumb și floarea soarelui au fost revizuite considerabil în sus, aproape de recordurile atinse sezonul trecut. ING notează că vremea a fost neobișnuită în acest an, cu secetă la sfârșitul primăverii, afectând recolta de grâu, în timp ce sfârșitul verii a fost dominat de ploi și inundații, la care se adaugă și recenta epidemie de pestă porcină africană.
Economia zonei euro a crescut cu 0,3% în termeni trimestriali, cu cea mai redusă rată din al doilea trimestru din 2016. Însă evoluția economiei Germaniei a surprins pozitiv, astfel că cererea externă ar trebui să rămână solidă și să compenseze declinul din cererea internă, estimează analistul ING.
Banca Transilvania estimează decelerarea dinamicii anuale a PIB de la 6,9% în 2017 la 4,3% în 2018, 3,5% în 2019, respectiv 3% în 2020, pe fondul normalizării consumului privat, care este principala componentă a PIB și a continuării ciclului investițional, dar cu un ritm lent.
„Practic, ne așteptăm la evoluția economiei la un ritm apropiat de potențial în 2018, urmată de dinamica sub potențial în 2019-2020 (...), în absența accelerării reformelor structurale”, scrie Andrei Rădulescu, economist-șef al Băncii Transilvania.
Banca Națională a României estima că economia va accelera în trimestrul 2, dar și că aceasta va crește în acest an mai lent decât era estimat, urmând să reaccelereze în 2019.
Comisia Națională de Prognoză a redus, recent, estimarea privind creșterea PIB în acest an la 5,5%, de la 6,1% în estimarea din aprilie. Dinamica pentru 2019 este estimată în continuare la 5,7%.
O opinie diferită, în sensul că riscul unui derapaj bugetar este inexistent anul acesta, are Dan Armeanu, prof. univ. dr. La Academia de Studii Economice (ASE). ”Riscul unui derapaj bugetar este zero. Deficitul bugetar este de 1,6 % la mijlocul anului și se află la mijlocul intervalului în care trebuie să se încadreze la sfârșitul anului. După mulți ani, deficitul bugetar se realizează progresiv, în timp, și nu dintr-o dată, în ultima lună a anului. Mai mult, deficitul bugetar e unul calitativ, cea mai mare parte din deficitul bugetar (61%) fiind realizat din investiții”, spune Armeanu.
În opinia sa, România se situează acum printre țările din UE cu cea mai bună poziție macroeconomică, argumentând că economia locală se prezintă în primele sase luni din 2018 “cu o creștere economică printre cele mai mari din UE, cu o rată de creștere a PIB potențial dublă față de media UE, cu o economie care produce venituri bugetare, cu o creștere economică care se transferă în veniturile populației, cu un motor al exporturilor care începe să tureze peste importuri, cu un motor al industriei care performează cu mult peste media europeană, cu o economie care creează locuri de muncă și investește în oameni, cu o economie care atrage investitii, cu o inflație în scădere spre sfârșitul anului, cu o pondere a datoriei publice în PIB aflată la mai puțin de jumătate din media UE, cu o rată a șomajului ce a ajuns la minimul istoric al ultimilor 20 de ani, cu o economie care are toți indicatorii în limite sustenabile”. Armeanu vede ca principale provocari pentru ce-a de-a doua jumătate a anului cresterea investitiilor si a absorbtiei de fonduri europene.
