Președintele executiv al Asociației Române a Băncilor spune că indicatorii sectorului pe care îl reprezintă sunt foarte buni comparativ cu media europeană și îi permit să facă față riscurilor în creștere. Deși creditarea bancară a crescut în ultimii ani, mai ales pe zona companiilor, ponderea acesteia în economie rămâne redusă. România are nevoie de o creștere a finanțării pentru a închide decalajele față de UE, spune Florin Dănescu, care adaugă că preocuparea majoră în această perioadă este aceea ca Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR) să nu eșueze, având în vedere că deja are întârzieri.
”Nu este puțin că România are un sistem bancar poziționat ca soliditate, stabilitate, reziliență, cu indicatori mult peste media europeană, printre cei mai buni”, spune Florin Dănescu, invitat la emisiunea Profit Live de la Profit News.
Sistemul bancar are o solvabilitate de 21%, comparativ cu o medie europeană de 19%. Rata creditelor neperformante a scăzut la sub 2,7%, aproape de media UE de 1,8%, față de un nivel de 23% atins după criza financiară, arată Dănescu.
”Indicatorii sunt foarte buni! O cifră care relevă stabilitate și prudență peste mediile europene este gradul de acoperire cu provizioane. Noi avem undeva peste 64%, comparativ cu o medie europeană undeva pe la 45%”.
Băncile românești aveau cea mai mare profitabilitate din UE în septembrie 2022, cu un randament al capitalurilor de 19,5%, comparativ cu o medie de 7,7%. Sectorul bancar românesc a obținut un profit net record anul trecut de peste 2 miliarde de euro.
Creditul neguvernamental a crescut în 2022 cu 12,1%. Creditul în lei a avansat cu 6,6%, în timp ce cel în valută a crescut cu aproape 27%, pe fondul creșterii finanțărilor companiilor cu peste 43%. Inflația mare, de peste 16% în 2022, a mâncat din creșterea reală a creditării. Dinamica pe sectorul companiilor, de aproape 20%, a fost peste inflație și la cel mai ridicat nivel de după 2008.
”Băncile și-au propus de ceva ani, dar foarte apăsat în ultimii 3-4 ani, să pună în atenția economiei românești creditarea companiilor. E un lucru foarte important – și Asociația Română a Băncilor are ca pilon principal în strategie creditarea companiilor”, spune Dănescu.
Tot mai multe companii au apelat la credite după experiența din pandemie, și că accesarea unui credit bancar reprezintă o verificare a sănătății financiare, a stabilității și a seriozității unei companii. Între decembrie 2019 și decembrie 2022, soldul creditului adresat companiilor nefinanciare a crescut cu 50% la peste 176 de miliarde de lei, susținute și de garanțiile de stat din programul IMM Invest.
”A fost un impuls pozitiv în timpul pandemiei, care a dus la o dezvoltare mai accelerată a solicitărilor de credite de către companii. Plus că băncile au diversificat un pic mai mult oferta de credite pentru companii, cu aceste produse din timpul pandemiei, și s-a creat o sinergie mai bună între ofertă și cerere pe partea companiilor”, arată reprezentantul ARB.
Dănescu consideră că avansul mai rapid al creditului în valută pentru companii este normal în această perioadă în care dobânzile la lei sunt mai ridicate și cursul este stabil.
”În ceea ce privește creditarea pe valută, este și o corelație și între structura economiei românești, când ne gândim că deficitul de balanță comercială este foarte mare în favoarea importurilor și importurile se fac în valută, bineînțeles. Asta duce și la un comportament care înclină și mai mult balanța în favoarea creditelor în valută. Stabilitatea cursului, care este deja o emblemă pentru zona acesta, un lucru foarte bun când ne gândim la structura economiei, dar care pune și e o presiune diferită. În economie nimic nu este perfect, totul poate să se schimbe în funcție de un context foarte volatil, precum cel pe care îl străbatem astăzi”, arată el.
Dănescu se așteaptă la o scădere mai rapidă decât era anticipat a inflației, ceea ce va face leii mai atrăgători pentru economisire decât valuta. BNR estimează că inflația va scădea la 7% la finele acestui an, față de 11,2% anterior.
Oficialul ARB spune că o analiză te face să spui că riscurile sunt în creștere, având în vedere crizele însumate și faptul că aveam în continuare război în Ucraina, cu consecințele sale economice, astfel că este posibil ca rata creditelor neperformante să crească.
”Pe de altă parte, ne aducem aminte că și înainte de pandemie , dar mai ales începând cu pandemia, toată lumea preconiza un dezastru și totuși nu s-a întâmplat. Aceste percepții ale economiștilor, care sunt întotdeauna severe și avertizează , nu s-au întâmplat în măsura în care publicul percepe aceste riscuri. În concluzie, trebuie să ponderăm puțin felul în care vorbim despre riscuri. Când spunem că poate urma o nouă criză, asta nu înseamnă că va fi un dezastru. De aceea și sistemul bancar este așezat din perspectiva indicatorilor de prudență și de stabilitate și asta ne-a făcut să trecem mai ușor peste crize, inclusiv peste criza financiară am trecut mai ușor decât alte țări”, explică președintele executiv al ARB.
Dănescu atrage atenția cu privire la nivelul redus al intermedierii financiare din România, de doar 26% din PIB, față de o medie de 92% la nivelul UE.
Mai mult, nici UE nu este cea mai performantă referință, consideră Dănescu. În SUA activele bancare reprezintă 217% din PIB, deși finanțarea bancară are o pondere de trei ori mai redusă decât bursa în structura de finanțare a companiilor.
”Asta înseamnă că economia lor este extraordinar de transparentă, extraordinar de concurențială, pentru că este listată pur și simplu în vederea tuturor consumatorilor de finanțe din economie și asta duce la un anumit comportament, o anumită seriozitate, o anumită transparență, lucru care nu se găsește în Europa la nivel de capitalizare bursieră, care depășea cu greu 1% din PIB european, România nu e nici acolo, iar în Statele Unite este cam la 18%”, consideră Dănescu.
Președintele executiv al ARB crede că ar trebui să se discute mai mult despre finanțarea economiei, în contextul în care trebuie să recuperăm decalajele față de media UE.
Finanțarea prin PNRR a fost privită ca o oportunitate importantă pentru România, având în vedere că este unul dintre cei mai mari beneficiari din UE. Programul presupune fonduri totale de 29,2 miliarde de euro pentru România, din care 14,2 miliarde de euro în granturi nerambursabile și 14,9 miliarde de euro în împrumuturi la dobânzi reduse.
România a încasat două tranșe de pre-finanțare de 3,8 miliarde de euro și încă 2,6 miliarde de euro (1,8 miliarde de euro granturi și 0,8 miliarde de euro împrumuturi) pentru îndeplinirea primelor obiective din program și a depus o nouă cerere de plată la finele anului trecut. Cea de a treia tranșă este, însă, sub semnul întrebării, având în vedere că pentru jaloane importante, precum reforma pensiilor, inclusiv a celor speciale, alianța de guvernare nu a luat încă nicio măsură.
”Preocuparea majoră este una care ar trebui să fie aceeași pentru mai mulți membri ai societății, fie ei industriali sau individuali, e forma prin care reușim să atragem resursele europene prin PNRR. Nu întâmplător, și din perspectiva BNR acesta este un risc sistemic major, în condițiile în care neatragerea fondurilor pentru PNRR este un risc mare. Da, este o întârziere, pentru că nu putem să ne permitem să nu utilizăm această resursă extraordinară, mai ales ca țară care are cea mai mare nevoie de a ajunge din urmă mediile europene. Și da, aceasta este principala grijă, să nu fie un eșec”, spune Dănescu, care adaugă că PNRR nu este important doar pe termen mediu și lung, ci inclusiv pe termen scurt.
