Informaticianul Ștefan Micu a decis să vândă lapte de capră cu livrare la domiciliu trecând mai întâi pe la hotelul Marriott, unde le ducea în camere bogaților care veneau în București caviar cu șampanie, după care a fost chelner pentru președinții mai multor state NATO, printre care și George W. Bush. Ștefan a învățat că, indiferent dacă ești președinte, milionar sau un simplu muncitor, cel care te servește la domiciliu trebuie să te facă să te simți important.
Când a terminat Ștefan facultatea de Informatică, în urmă cu 11 ani, tatăl său înființa o fermă de capre la Buzău, fără să se gândească atunci că fiul său va renunța peste puțină vreme la computere și va veni alături de el. Ștefan nu s-a apucat de computere după facultate, a rămas ospătar la Marriott, unde lucra din anul trei de facultate.
La hotelul de cinci stele din București, studentul la Informatică s-a specializat în room service și a învățat, spune el, ce înseamnă legătura dintre firmă și client. Cele mai scumpe mâncăruri pe care le-a dus în camere erau caviarul cu șampanie, care costa atunci în jur de 200 de euro, dar și homari. Nimeni nu mânca singur caviar cu șampanie, ci doar “cu gagica”, a observat el.
Ceva mai târziu s-a angajat șofer de protocol la o firmă care lucra cu hotelurile Marriot, Hilton și Radisson, iar acolo a avut ocazia să-l vadă de aproape pe Michel Platini. Dar cu mașina l-a dus, dintre celebrități, doar pe Pavel Bartoș.
Dar nici fostul mare fotbalist francez și nici prezentatorul de la “Românii au talent” nu sunt cele mai mari personalități pe care le-a văzut de aproape Ștefan Micu, ci cel mai puternic om al planetei din vremea respectivă, George W. Bush, președintele SUA în aprilie 2008, când la București a fost organizat summit-ul NATO.
Ștefan a fost selectat atunci printre cei mai buni 50 de ospătari din București, care i-au servit pe șefii de stat și guvern, printre care și Angela Merkel sau Nicholas Sarkozy. Spre regretul tânărului ospătar, Putin a sărit atunci peste masa de prânz, dar, chiar și dacă ar fi venit, n-ar fi putut schimba impresii cu el. “Nu am avut emoții, eram obișnuit cu meseria, dar nu aveam voie să vorbim cu ei”, povestește Ștefan.
După ce a terminat cu “treburile astea”, și-a dat seama că a învățat destul de multe legat de experiența cu clienții și că, adăugând la asta noțiunile de informatică și logistică pe care le căpătase, putea să dezvolte o rețea de distribuție la domiciliu de produse lactate. “Clienții vor să fie tratați ca și cum ar fi importanți, ca și cum ar fi VIP-uri, să li se vorbească frumos și să li se anticipeze nevoile”, este esența a ceea ce a înțeles omul care l-a servit la masă pe Bush și l-a plimbat cu mașina prin București pe Pavel Bartoș.
Business-ul familiei nu mergea prea strălucit în 2008. În fermă erau deja 300 de capre, dar tatăl său nu se făcuse prea cunoscut și vindea brânza în piețe la prețuri derizorii. Mai erau firme care cumpărau de prin țară de la ciobani sau fermieri, dar nici aici nu reușea să vândă cu prețuri care să facă afacerea profitabilă.
Ștefan s-a gândit că o categorie de oameni pe care și i-ar putea face clienți sunt cei care stau toată ziua la computer, activitate care nu le dă prea mult timp să cumpere din magazine, dar le dă posibilitatea să citească anunțurile online. Așa că a pus un anunț pe forumul computergames cum că vinde lapte de capră la domiciliu. “Am dat cu informatica-n capre, cum ar veni”, spune el. S-a gândit că o să le atragă atenția și și așa a fost: doi ani a vândut lapte pe forum până a apărut site-ul laptesibranzadecapra.ro, după care și-a diversificat și oferta, dar și stilul de marketing, dezvoltând încă un site, caprina.ro. Clienții comandă mâncarea online, de pe site, sau prin telefon, iar produsele ajung în casele bucureștenilor o dată pe săptămână.
A vândut la început în București. Tatăl său se ocupa de capre, iar el punea laptele în portbagaj și pleca să-l distribuie. A început cu 4-5 clienți și acum are 6.500, cărora le duce laptele și brânza cu patru mașini de distribuție. Doar din livrările la domiciliu încasează cam 25.000 de euro pe lună, plus vânzările către procesatori.
De la 300 de capre, a ajuns la peste 1.000, dintre care 700 care dau lapte. Fiecare capră dă cam 3,5 litri de lapte pe zi și, din acest motiv, o astfel de capră de rasă nu este deloc ieftină și costă în jur de 300 de euro. Laptele îl vinde cu 7 lei litrul, cu transport inclus. Ștefan spune că face analize periodice, iar laptele poate fi consumat crud, aceasta fiind una dintre caracteristicile laptelui de capră. În timp, oferta Caprina s-a diversificat cu telemea proaspătă, caș dulce, urdă dulce, brânză dietetică, iaurt, kefir, smântână, unt și brânză de tip Făgăraș. Telemeaua proaspătă costă 30 de lei kilogramul, iaurtul 10 lei/litrul, iar smântâna 25 de lei.
Laptele de fermă este un lapte scump, spune fermierul, deoarece caprele au o rețetă pe care o consumă ca să ajungă la performanța asta, iar porumbul pe care îl mănâncă trebuie să fie de cea mai bună calitate. Au mâncare raționalizată, la gramaj: dacă e prea sătulă, ajunge la o cantitate maximă de lapte pe care o poate da și tot ce mămâncă peste e un cost suplimentar.
Ștefan are în plan ca, după București, să livreze produse și în Buzău și Râmnicu Sărat. În Capitală sunt deja copii care au crescut cu lapte de la caprele lui. Cam 70% dintre cei care cumpără sunt familii cu copii. În compoziția laptelui de capră, explică el, grăsimea se dispersează în mod egal și e mai ușor digerabilă decât de la alte specii care dau lapte. În plus, acest lapte nu se acidulează atât de mult. De aceea e o problemă să faci cașcaval pur din lapte de capră, pentru că nu trece de un anumit PH ca să poată să fermenteze. “În stomacul unui copil dacă nu fermentează, nu îl doare burtica”, spune proprietarul firmei și site-ului caprina.ro.
În afara lactatelor, Caprina a vândut și iezi, de Paști, cu 25 de lei/kg. Carnea de ied nu prea are căutare, fiind umbrită de pastrama de oaie, cu care românii sunt mult mai obișnuiți.
În următorii ani, Ștefan vrea să transforme Caprina într-o casă de comenzi adevărată. Vrea să strângă fermieri cărora să le împărtășească modul în care crește el animalele și să încerce să aducă pe piață produse cât mai puțin procesate, fără aditivi și fără conservanți.
Ștefan nu vrea să iasă, încă, în afara țării cu produsele sale. Poate că, peste ani, va ajunge atât de cunoscut încât Putin, omul care n-a rămas la masa unde, în urmă cu aproape un deceniu, Ștefan a servit homari și caviar, va lăsa sfiala la o parte și va comanda de la el un chefir și o brânză dietetică de capră.
“Săptămâna minților creative” este un proiect editorial dezvoltat de Profit.ro împreună cu UniCredit Bank.
