Adrian Ghenie este subiectul unui articol publicat în prestigiosul cotidian american The New York Times, care prezintă cititorilor motivele din spatele succesului fulminant de care se bucură operele artistului român pe piața licitațiilor internaționale.
Mulți spun că expoziția din 2011 organizată la muzeul Palazzo Grassi din Veneția a fost prima care a trezit interesul cumpărătorilor pentru un tânăr artist român, Adrian Ghenie, ale cărui picturi, realizate cu cuțite de paletă, sunt dominate de portrete ale unor personalități istorice, precum Stalin, Hitler și medicul nazist Josef Mengele, scrie News.ro.
Apoi, în 2015, Adrian Ghenie a atras încă o dată atenția asupra lui, după ce a participat la renovarea pavilionului României la Bienala de Artă de la Veneția.
În aceste zile, operele acestui artist român, în vârstă de 39 de ani, se vând la licitații cu prețuri de până la 9 milioane de dolari, iar lista de așteptare a clienților săi ”se întinde pe patru continente”, spune Marc Glimcher, președintele Galeriei Pace, care reprezintă operele lui Ghenie la New York și care i-a oferit spațiul pentru o expoziție solo, ce va fi vernisată în luna ianuarie.
Marc Glimcher spune că ”134 de persoane cred că sunt primele pe lista de așteptare” pentru viitoarele opere semnate de Adrian Ghenie.
În contextul unui declin al pieței pentru tinerii artiști ale căror prețuri au atins niveluri spectaculoase în urmă cu un an, Adrian Ghenie se bucură în continuare de prețuri ridicate la licitațiile de artă - însă nu toată lumea care profită de pe urma succesului său este pe deplin încântată. ”Piața reacționează exagerat”, spune Thaddaeus Ropac, a cărui galerie reprezintă operele lui Ghenie la Paris. ”Am fi fericiți dacă prețurile ar fi puternice, dar nu nebunești”.
Luna trecută, pictura ”Nickelodeon”, realizată de Adrian Ghenie în 2008 - reprezentând opt siluete estompate purtând paltoane ample - a fost lotul principal la o licitație organizată de casa Christie’s la Londra și s-a vândut cu 9 milioane de dolari. Acel preț a depășit de peste patru ori estimările specialiștilor și a fost mult mai mare în comparație cu precedenta lucrare semnată de Ghenie care a ajuns într-o colecție privată, contra unui preț de aproximativ 650.000 de dolari.
Cu doar câteva luni înainte, la o licitație organizată de casa Sotheby’s, tot la Londra, tabloul ”Sunflowers in 1937”, realizat de Adrian Ghenie în 2014 și care reprezintă o reinterpretare a capodoperei lui Vincent Van Gogh, în contextul apariției nazismului, s-a vândut cu 4,5 milioane de dolari , depășind de peste cinci ori estimările specialiștilor.
CITEȘTE ȘI Casa personajului interpretat de Kiefer Sutherland în serialul ”24”, scoasă la vânzare pentru 4 milioane de dolari ”Însă cum a apărut toată această agitație?”, se întreabă jurnaliștii de la The New York Times. ”Este un pictor extrem de talentat - nu cred că cineva poate să nege acest lucru”, a spus Ali Subotnik, curator al Hammer Museum din Los Angeles, care a achiziționat în 2008 două dintre tablourile lui Adrian Ghenie din studiul ”Pie Fight”. ”Însă aceste prețuri sunt puțin absurde”, a adăugat el.
Mai mulți factori au contribuit la ceea ce experții în artă au descris ca fiind o ”furtună perfectă” pentru operele lui Ghenie pe piața licitațiilor: o cerere constantă pentru tablouri - evidențiată de vânzările considerabile pentru artiști precum Francis Bacon, Gerhard Richter și Jenny Saville; numărul limitat de creații ale lui Ghenie (între 10 și 15 picturi pe an); raritatea capodoperelor care sunt puse în vânzare; un preț de vânzare permisibil față de maximul pieței; un număr mare de colecționari asiatici, zeloși și foarte bogați.
”Colecționarii privați au ratat ocazia de a cumpăra aceste opere mai devreme, iar acum încearcă să recupereze terenul pierdut”, spune Brett Gorvy, președintele departamentului de artă postbelică și contemporană din cadrul casei de licitații Christie’s.
Așa cum au procedat și cu alți artiști care creează un număr limitat de opere - precum Peter Doig și Mark Tansey -, ”cumpărătorii pot să basculeze” operele lui Ghenie, spune Brett Gorvy, ”dublând sau chiar triplând foarte repede valoarea acestora, imediat după ce le scot din galerii”. ”Doar câțiva artiști au această calitate”, a adăugat el.
La licitația de artă postbelică și contemporană pe care casa Christie’s o va organiza pe 15 noiembrie va fi prezent și un tablou de Adrian Ghenie, intitulat ”The Bridge”, realizat în 2015. Această pictură, reprezentând silueta spectrală a unui bărbat pe un pod, care amintește de tabloul ”Le Pont de l’Europe” al lui Gustave Caillebotte și de celebrul ”The Scream” al lui Edvard Munch, a fost estimată la un preț cuprins între 1,5 milioane de dolari și 2,5 milioane de dolari.
”«The Bridge» are multe aspecte comerciale - o tendință de impresionism, de Munch, de Bacon, de Darwin”, a spus Brett Gorvy, adăugând că tabloul este doar unul dintre mai multe opere ale lui Ghenie deținute de un colecționar anonim. ”Noi obișnuim să spunem în astfel de cazuri: «Vinde unul, păstrează cinci»”, a adăugat Brett Gorvy.
Mihai Nicodim spune că a vândut ”The Bridge” din galeria sa din Los Angeles în urmă cu doi ani contra sumei de 400.000 de dolari. ”Nu-mi place să văd că tabloul e pus din nou în vânzare atât de repede. Dar, atunci când se ajunge la un astfel de nivel, nu poți să dai vina pe colecționari”, a mai spus Mihai Nicodim.
Într-un răspuns pentru mai multe cereri de interviu, Adrian Ghenie - care își împarte timpul între Berlin și Cluj-Napoca - a spus, marți, într-un e-mail: ”Îmi pare rău pentru această tăcere a mea, dar sunt atât de adâncit în munca mea încât nu pot să mă gândesc la nimic altceva în această perioadă”.
Artistul român este însă în mod evident conștient de presiunile de pe piața de artă. ”Piața e atât de nebunească”, a declarat Ghenie pentru The New York Times la Bienala din 2015. ”E frustrant să vezi că există oameni care câștigă atât de mulți bani atât de repede. Mă simt ca și cum s-ar face speculă cu mine. Dar nu e vina mea. Așa este noul univers al artei”.
Născut în Baia Mare, în 1977, Adrian Ghenie a absolvit Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca în 2001. După ce a încercat să trăiască din artă în Viena și Sicilia, s-a întors în Cluj-Napoca și a înființat galeria Plan B, alături de Mihai Popin, în 2005.
Crescând în România, în timpul regimului opresiv al lui Nicolae Ceaușescu, Adrian Ghenie abordează în lucrările sale capitole din istoria europeană din secolul al XX-lea. Picturile sale din seria ”Pie Fight”, de exemplu, se inspiră din umorul ieftin de la Hollywood, chiar dacă descriu siluete naziste amenințătoare. Chipurile unsuroase ale personajelor par că încep să se deterioreze sau, pur și simplu, că sunt acoperite cu straturi de cremă.
”Îi vedeți în picturile sale pe Ceaușescu, Stalin, Hitler, Mengele”, spue Alex Branczik, directorul departamentului de artă contemporană pentru Europa al casei Sotheby’s, care afirmă că a fost primul curator ce a pus o pictură de Ghenie într-o licitație majoră, în 2013. Acel tablou, ”Dr. Mengele 2”, realizat în 2011, s-a vândut la Londra cu 190.000 de dolari, deși avea un preț estimativ cuprins în intervalul 47.000 - 63.0000 de dolari.
”Nu e ușor să vinzi un portret al lui Mengele. Într-un fel, am testat puțin apele”, a adăugat Alex Branczik.
Galeriile lui Ghenie - printre care se află Galeria Judin din Berlin și Plan B - încearcă să evite fervoarea speculativă care a înconjurat alți artiști tineri, precum Lucien Smith și Oscar Murillo, ale căror valori de piață au crescut foarte repede, dar s-au prăbușit apoi brusc, din cauza supraproducției și a prețurilor ridicate.
”Acum lucrăm pentru o prezentare într-un muzeu important, pentru că de asta avem nevoie acum, nu de un alt record la licitație”, a spus Thaddaeus Ropac.
Cu toate acestea, această frenezie a avut un impact important asupra vânzărilor private. De când Adrian Ghenie a ajuns să colaboreze cu Galeria Pace în urmă cu cinci ani, prețurile operelor sale au crescut cu 40-50%, spune Marc Glimcher.
Potrivit comercianților de artă, casele de licitații oferă garanții tentante: sume de bani - al căror cuantum nu este public - sunt promise vânzătorilor, indiferent de rezultatul licitației.
În același timp, unii dintre scepticii din universul artei spun că această frenezie din jurul operelor lui Ghenie reprezintă în mare parte o reclamă exagerată.
”Fiecare galerist îți va spune că există o listă de așteptare (pentru operele unui artist, n.r.)”, a declarat pentru The New York Times un consilier în artă, care a vorbit sub protecția anonimatului, pentru a nu-și speria clienții.
Galeriile, în ceea ce le privește, spun că se asigură mai întâi că operele lui Adrian Ghenie ajung să aibă mai întâi un statut instituțional de bună credință. Pe lângă galeria Hammer, tablourile lui Adrian Ghenie au fost deja expuse la Museum of Contemporary Art din Los Angeles, San Francisco Museum of Modern Art și Tate din Londra.
”După părerea mea, el se află încă într-un punct relativ incipient al carierei sale, dar a realizat deja câteva picturi extraordinar de puternice”, afirmă Gary Garrels, curator al secțiunii de pictură și sculptură de la San Francisco Museum of Modern Art, care a achiziționat picturi ale lui Ghenie - ”The Trial” și studiul ”Pie Fight”. ”Nu cred că fiecare dintre picturile sale au succes, dar el este un artist pe care intenționez să îl monitorizez pe termen lung”.
Adrian Ghenie a avut expoziții solo și la Museum of Contemporary Art din Denver, Stedelijk Museum voor Actuele Kunst din Gent și Muzeul Național de Artă Contemporană din București.
”E aproape ca o paralelă față de Neo Rauch din urmă cu 10 ani”, spune Ali Subotnik, referindu-se la un artist german. ”Ghenie a avut influențe similare din partea unei școli de artiști din București”.
Rămâne de văzut dacă valoarea operelor lui Adrian Ghenie se va menține la cote înalte, spun jurnaliștii de la The New York Times. ”Moda se schimbă repede - va exista întotdeauna și un moment de recul. Întrebarea este aceasta: cât timp îi va lua unui artist să revină în top?”, a concluzionat Brett Gorvy.
