La începutul anului, Profit.ro a anunțat că Raiffeisen Bank, BRD și ING s-au retras din Consiliul Patronal Bancar din România (CPBR).
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Retragerea înseamnă că, începând cu luna mai, 60% dintre lucrătorii din domeniul bancar - 30.000 de persoane - vor rămâne fără niciun fel de contract colectiv de muncă care să le protejeze drepturile și condițiile, semnalează federația globală a lucrătorilor din servicii UNI Global Union.
Cele trei bănci multinaționale reprezintă împreună aproximativ 20% din lucrătorii din domeniul bancar din România, iar, fără ele, federația patronală - CPBR - nu depășește pragul de 35% pentru un contract sectorial, care stabilește standarde pentru fiecare lucrător din sectorul bancar românesc.
Secretarul regional UNI Europa, federația sindicală europeană a lucrătorilor din sectorul serviciilor, a venit acum la București pentru a se întâlni cu reprezentanții Ministerului Muncii, angajatorii și sindicatele.
Acordul sectorial include un salariu minim specific, plăți compensatorii și pauze de odihnă de care beneficiază mii de lucrători din băncile fără contracte de muncă la nivel de întreprindere.
Oliver Roethig, secretar regional al UNI Europa - care reprezintă 7 milioane de lucrători în peste 200 de sindicate din întreaga Europă - a călătorit la București pentru o întâlnire la nivel înalt cu partenerii sociali din România, pentru a trasa o cale de revenire la negocierea colectivă sectorială.
Roethig a purtat discuții cu subsecretarul de stat al Ministerului Muncii, Francisc Oscar Gal, și cu președintele CPBR, Sergiu Manea. De asemenea, la masă au participat și afiliații români ai UNI: Federația Sindicatelor din Industria Financiară (FSIF) și Federația Sindicatelor din Asigurări și Banci (FSAB), precum și liderul confederației sindicale din România, Cartel Alfa.
Se reclamă faptul că plecarea băncilor este în contradicție directă cu obiectivul politic al Uniunii Europene de a crește acoperirea negocierilor colective la 80%, așa cum este stipulat în Directiva privind salariul minim european. De asemenea, decizia celor trei bănci contrazice schimbările întreprinse de România pentru a consolida dialogul social pe baza angajamentelor sale în cadrul Facilității de redresare și reziliență a UE, potrivit UNI Global.
„Acordul bancar sectorial din România a strălucit puternic ca model pentru vecinii săi și a adus câștiguri reale pentru lucrători. UNI Europa și afiliații săi au relații bune cu aceste bănci din întreaga Europă. Acțiunea lor contrazice efortul nostru comun de a consolida dialogul social și negocierea colectivă.
Facem apel la cele trei bănci să revină la masa negocierilor pentru a proteja salariile și condițiile a zeci de mii de lucrători din industrie”, a declarat Roethig.
„Discuțiile au avut ca scop sprijinirea procesului de negociere a unui nou contract colectiv de muncă în sectorul bancar, contribuind la consolidarea unui cadru de colaborare între partenerii sociali”, a declarat și Francisc Oscar Gal, subsecretarul de stat la Ministerul Muncii.
Și Federația Sindicatelor de Asigurări și Banci (FSAB) și-a exprimat îngrijorarea cu privire la retragerea BRD Societe Generale, ING BANK și Raiffeisen din Consiliul Patronal Bancar din România.
„Această măsură afectează grav dialogul social din România, inclusiv faptul că peste 30.000 de angajați din sectorul bancar din România nu vor mai beneficia de drepturile obținute prin Contractul Colectiv de Muncă la nivel de sector. FSAB face campanie pentru ca băncile să revină la dialog și va încerca să facă tot posibilul pentru a consolida drepturile angajaților din sector”, Dan Paraschiv, președintele filialei UNI FSAB.
Săptămâna trecută, UNI Europa și afiliații săi români FSAB și FSIF au emis o declarație comună, în care au cerut BRD, ING și Raiffeisen să își reînnoiască imediat calitatea de membru în CPBR.
De asemenea, sindicatele cer Băncii Naționale a României, Băncii Centrale Europene și autorităților relevante, în calitate de actori recunoscuți în cadrul dialogului social european, să sprijine activ structuri stabile și funcționale de dialog social sectorial.
„FSIF susține cu tărie consolidarea negocierilor colective și implicarea reală a partenerilor sociali în deciziile privind viitorul sectorului. Sprijinul UNI Europa confirmă faptul că aceste obiective nu sunt doar o prioritate națională, ci fac parte dintr-un efort european mai amplu de protejare a drepturilor lucrătorilor și de consolidare a dialogului social”, a declarat Adela Bădescu, președinta FSIF.
UNI Europa și afiliații săi mai transmit că vor urmări o strategie coordonată pentru a apăra acordul sectorial, inclusiv implicarea directă a conducerii băncilor, mobilizarea comitetelor europene de întreprindere, ridicarea problemei în cadrul dialogului social bancar european și abordarea acesteia cu instituțiile UE și autoritățile române.
