Prin modul în care funcționează, servicii precum Spotify și Apple Music acordă studiourilor independente o șansă egală în a concura cu marile case de discuri.
Cifrele arată că de când serviciile de streaming muzical au luat avânt, cota de piață a studiourilor independente a crescut foarte mult, ajungând acum să fie chiar dublă decât în vremurile în care CD-urile făceau legea.
Dacă pe vreme în care muzica se consuma prin intermediul mediilor fizice, precum casete și CD-uri, cota de piață a studiourilor independente era undeva la 20%, în prezent aceasta reprezintă deja 40% din piață.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Meritul acestei creșteri stă chiar în modul în care funcționează serviciile de streaming și în felul în care albumele clasice au fost înlocuite cu liste de melodii generate fie automat și prin contribuția unor editori.
În cadrul serviciilor de streaming, utilizatorii nu se mai concentrează atât de mult pe albume. În schimb, aceștia folosesc așa-numitele mix-uri care sunt create special pentru a corespunde preferințelor personale.
Aceste playlist-uri scot la iveală muzică pe gustul utilizatorului indiferent de cine a produs-o și aduc în față inclusiv melodii și artiști mai puțin mediatizați.
La fel de adevărat este că poate fi doar o chestiune de timp până când marile studiouri vor observa acest trend și vor începe să pună presiune pe serviciile de streaming să-și modifice algoritmii pentru a le avantaja.
Sumele pe care serviciile de streaming le plătesc celor care dețin drepturile diferă. Dacă Apple Music plătește între 12 și 15 dolari la fiecare mie de audiții, YouTube plătește undeva în jurul unui singur dolar.
Aceste sume se împart între artiști și casele de discuri în procentele pe care le prevăd înțelegerile făcute.
