Comisia de etică a Federației Internaționale de Fotbal (FIFA) va face publice, începând de miercuri, numele oficialilor FIFA aflați în proces de investigație internă. Această “dovadă de transparență” votată marți de Comitetul executiv al FIFA este rezultatul scandalurilor de corupție care lovesc în prezent Federația Internațională și reprezintă o modificare radicală față de modul de operare din trecut, când comisia refuza să dea publicității orice nume aflat pe agenda sa.
Dacă despre actualii șefi ai FIFA și UEFA, Sepp Blatter și Michel Platini, deja se știe că au fost suspendați de Comisia de etică a FIFA, în urma acestei decizii ar putea apărare noi surprize, vizând nume de oficiali ai federației implicați în procesul de alocare a drepturilor de desfășurare a următoarelor două Cupe Mondiale Rusiei și Quatar-ului, susține Bloomberg.
Până marți, când s-a votat în Comitetul executiv al Federației această măsură de transparentizare, Comisiei de Etică a FIFA îi era interzisă publicarea numelor și a naturii anchetelor în desfășurare.
Confirmare la cerere
Începând de miercuri, însă, Comisia va putea doar amâna cu o zi dezvăluirea detaliilor cuprinzând numele și presupusele fapte incriminate, pentru a-i putea înștiința în prealabil pe cei puși sub anchetă.
După o zi însă, “va fi posibilă confirmarea, la cerere, a deschiderii unei acțiuni împotriva reprezentanților FIFA”, precizează Comisia de Etică a Federației Internaționale, într-un comunicat de presă.
Propunere de limitare a mandatului președintelui FIFA la 12 ani
Totodată, Comisia pentru reformarea Federației, înființată ca urmare a scandalurilor apărute în ultimul timp, a recomandat limitarea mandatului președintelui FIFA la 12 ani, cu o limită de vârstă de 74 de ani. Propunerea va fi votată pe 26 februarie și va fi un veritabil referendum privind soarta actualului președinte suspendat al FIFA, Sepp Blatter, în vârstă de 79 de ani, și care se află la conducerea Federației de peste 2 decenii.
Anunțul deciziei de transparentizare a lucrărilor Comisiei de Etică a fost făcut în urma suspendării din funcție de către aceasta a actualului președinte, Sepp Blatter, și a președintelui UEFA, Michel Platini, din funcția de vicepreședinte a FIFA, după ce procurorii elvețieni l-au acuzat pe primul pentru efectuarea unei plăți ilegale către fosta vedetă franceză.
Dacă nu câștigă recursul, Platini nu va putea candida la președinția FIFA
De altfel, Platini și-a anunțat candidatura la președinția FIFA, însă Domenico Scala, responsabil FIFA cu organizarea alegerilor, a anunțat că nicio o persoană aflată sub investigația Comisiei de Etică nu va putea candida pe data de 26 februarie. Cu alte cuvinte, Platini va trebui să câștige recursul făcut la decizia de suspendare a sa pentru 90 de zile a aceleiași Comisii.
Ședința condusă de un potențial “client” al Comisiei de etică
Ședința de marți a comitetului executiv a fost prima condusă de noul președinte interimar al FIFA, Issa Hayatou, acuzat la rândul său de corupție de presa internațională.
De altfel, în luna august, Blatter l-a nominalizat pe Hayatou drept “cel mai loial om din anturajul meu”.
Astfel, în 2010, Hayatou a atacat și acuzat guvernul togolez pentru interferența directă în activitatea Asociației de Fotbal din statul respectiv, interferență rezultată cu retragerea naționalei togoleze de la Cupa Națiunilor Africane din 2010. Echipa togoleză fusese subiectul unui atac armat în momentul în care se deplasa către locul disputării primului său meci de la acea competiție, cel cu Angola. Atacul s-a soldat cu moartea antrenorului secund, Abalo Amelete, a ofițerului de presă, Stanislas Ocloo, și a șoferului autobuzului, Mário Adjoua. Drept urmare, căpitanul congolez e la acea vreme, Emmanuel Adebayor, i-a cerut lui Hayatou demisia din funcția de președinte al Federației Africane de Fotbal, pe care o ocupă de 20 de ani.
În același an, în cadrul programului Panorama, difuzat de BBC, Hayatou a fost acuzat de corupție. Potrivit televiziuni britanice, în anii ‘90 Hayatou ar fi primit mită pentru lobby-ul făcut în procesul de vânzare a drepturilor tv ale Cupei Mondiale din 2010.
Președintele interimar al FIFA, acuzat că a luat mită pentru a susține candidatura Quatar-ului
Un an mai târziu, The Sunday Times a susținut că Hayatou a fost unul dintre cei doi membri ai Comitetului Executiv al FIFA care a acceptat mită de 1,5 milioane de dolari pentru a susține candidatura Quatarului în vederea organizării Cupei Mondiale din 2020.
În septembrie 2011, deși se afla sub investigație pentru acuzațiile anterioare de corupție, camerunezul a fost numit președintele Comitetului Olimpic al FIFA. În urma reacțiilor din presă, FIFA s-a răzgândit și a anunțat că numirea lui Hayatou a fost o “eroare tehnică”.
