Câștigul salarial mediu nominal net a crescut în luna martie cu 2,9%, la 3.294 lei, față de februarie, în timp ce câștigul salarial mediu nominal brut a fost 5.386 lei, în creștere cu 2,7%, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).
În câștigul salarial mediu lunar sunt cuprinse și sumele plătite salariaților pentru șomajul tehnic, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, scrie News.ro.
"În luna martie 2020, câștigul salarial mediu nominal brut a fost 5.386 lei, cu 143 lei (+2,7%) mai mare decât în luna februarie 2020. Câștigul salarial mediu nominal net a fost 3.294 lei, în creștere față de luna precedentă cu 92 lei (+2,9%). Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (8.289 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1.605 lei)", arată datele INS.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Comparativ cu luna martie a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,1%.
În ceea ce privește câștigul salarial în raport cu evoluția prețurilor de consum, indicele câștigului salarial real a fost 103,9% pentru luna martie 2020 față de aceeași perioadă a anului precedent, iar indicele câștigului salarial real a fost 102,4% pentru luna martie 2020 față de luna precedentă.
Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 222,4%, cu 5,1 puncte procentuale mai mare față de cel înregistrat în luna februarie 2020.
"În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an", arată datele INS.
În luna martie 2020, față de februarie, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a crescut față de luna precedentă ca urmare a acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebiteori pentru sărbătorile de Paște), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (în funcție de contracte/proiecte), cât și a disponibilizărilor de personal cu câștiguri salariale mai mici față de medie, din unele activități economice.
Cele mai semnificative creșteriale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 20,9% în activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale), respectiv cu 18,3% în fabricarea produselor din tutun; între 9% și 15,5% în extracția petrolului brut și a gazelor naturale, intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea băuturilor, fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice), extracția minereurilor metalifere; între 5% și 8% în fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, activități de editare, fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a, activități profesionale, științifice și tehnice, captarea, tratarea și distribuția apei, fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie, activități de servicii anexe extracției, activități de servicii administrative și activități de servicii suport, comerț cu ridicata și cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor).
Scăderile câștigului salarial mediu net față de luna februarie 2020 au fost cauzate de întreruperi ale activității, intrarea în șomaj tehnic, nerealizări de producție ori încasări mai mici (în funcție de contracte/proiecte) în unele activități economice. De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net au fost determinate și de acordarea în luna precedentă de prime ocazionale, drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).
Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 9,9% în hoteluri și restaurante, respectiv cu 6,6% în activități auxiliare pentru intermedieri financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii; între 3,5% și 6% în activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune, înregistrǎri audio și activități de editare muzicalǎ (inclusiv activități de difuzare și transmitere de programe), transporturi aeriene, extracția cărbunelui superior și inferior, activități de spectacole, culturale și recreative; între 1% și 3,5% în tăbăcirea și finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor), fabricarea de mobilă, fabricarea produselor textile, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, agricultură, vânătoare și servicii anexe, telecomunicații.
În sectorul bugetar s-au înregistrat ușoare scăderi ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă în învățământ (-2,2%), respectiv administrație publică (-0,4%). În sănătate și asistență socială, câștigul salarial mediu net a fost în ușoară creștere (+0,4%) comparativ cu luna precedentă.
Câștigul salarial mediu brut lunar se determină prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii, din profitul net și alte fonduri (exclusiv sumele compensatorii, sumele plătite retroactiv ca urmare a câștigării în instanță a drepturilor bănești aferente anilor anteriori) la numărul mediu al salariaților.
"În contextul situației cauzate de pandemia Covid-19, datele statistice infra-anuale, operative, pot prezenta un grad de fiabilitate, acuratețe, completitudine și comparabilitate mai redus, ca rezultat al dificultăților apărute în urma aplicării măsurilor economico-sociale determinate de instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul României. Aceste dificultăți au fost determinate, în principal, de accesul dificil la documentele financiar-contabile, cauzat de închiderea de cele mai multe ori subită a anumitor unități economico-sociale, de nefinalizarea la timp a acestor documente, de relaxarea termenelor legale de depunere a documentelor fiscale la instituțiile cu atribuții în domeniu, de suspendarea temporară a activității unui număr semnificativ de unități economico-sociale sau chiar de încetarea activității unora dintre acestea", potrivit INS.
