Contextul dificil actual a dus la întărirea dolarului american, fiind considerat de investitori un activ de refugiu și principala alegere a acestora în momentul de față, explică, la PROFIT NEWS TV, Radu Puiu, analist financiar XTB România, care se așteaptă la ajustări în perioada următoare pentru dolar. În schimb, problemele pentru lira sterlină, care a atins minime istorice în raport cu dolarul american, ar putea să continue, în timp ce evoluția monedei europene va depinde de cum vor trece statele membre de această perioadă de iarnă.
„Dolarul este favorizat și de lipsa de reacție din partea altor bănci centrale. Vedem că în Europa și în UK băncile centrale tind să ezite înăsprirea politicii monetare, poate și din cauza problemelor în ceea ce privește economiile locale, și, din acest motiv, dolarul american a reușit să prindă foarte multă tracțiune.
Pe lângă toate aceste aspecte, cred că și creșterea randamentelor titlurilor de stat din SUA are aportul său pentru că duce la un val de injecții de capital către dolarul american pentru a achiziționa astfel de instrumente. Prin urmare, vedem un mix favorabil pentru dolar, dar care pune destul de multă presiune asupra celorlalte monede”, precizează acesta.
El adaugă că, pe termen scurt, „am putea să asistăm la ceva ajustări pentru dolarul american”.
„Deja vedem ajustări de câteva zile, vedem că a fost atins minimul acestei săptămâni. Are loc o oarecare temperare de moment ca urmare a intervențiilor din partea altor bănci centrale, ca urmare a unei îmbunătățiri a sentimentului față de risc, dar nu trebuie să scoatem din vedere faptul că ne așteaptă totuși o iarnă destul de dificilă. Rămâne de văzut cât de grea va fi pentru Europa și cum va reuși să o depășească.
Pe de altă parte, continuă să persiste problema inflaționistă, vedem că tema recesiunii se conturează pentru 2023, prin urmare aceste perioade de fugă către active de refugiu cred că ar putea să persiste mai ales în contextul în care economia americană pare să arate cel mai bine dintre economiile mari, iar FED a luat măsuri mult mai rapid chiar dacă au fost și ele destul de lente comparativ cu ce se așteptau piețele. Vedem că totuși se poziționează cel mai bine în momentul de față”, spune analistul XTB.
Despre lira sterlină, Radu Puiu afirmă că ultima săptămână a fost extrem de agitată pentru lira sterlină, valuta atingând un minim istoric în raport cu dolarul american.
„Sunt mai mulți factori care au dus la un astfel de context. Decizia de a reduce impozitele, o reducere fiscală care ar trebui să impulsioneze economia, dar pe de altă parte a trezit semne de întrebare cu privire la sursele de finanțare pentru aceste reduceri. Vorbim și despre o abordare mai puțin agresivă din partea băncii Angliei. Se aștepta o majorare a dobânzii cu 75 de puncte de bază și a fost anunțată o majorare doar cu 50 de puncte de bază, lucru care a redus și mai mult așteptările în ceea ce privește acel diferențial de dobândă între SUA și UK.
Toate aceste evenimente au reprezentat furtuna perfectă pentru dolar în raport cu lira sterlină. Banca Centrală a Angliei a recurs la cumpărări de titluri de stat, ceea ce a reprezentat un impuls de lichiditate pe piață pentru a stabiliza puțin moneda. Nu cred că este neapărat decizia optimă, având în vederea că există în continuare acea discrepanță dintre ceea ce face FED, care înăsprește politica monetară, și această decizie din partea băncii Angliei, care de fapt recurge la o măsură de relaxare a politici de dobândă oferind lichiditate și răscumpărând acele titluri de stat.
Prin urmare, cred că problemele lirei sterline ar putea să persiste mai ales în contextul în care se confruntă cu o inflație la niveluri extrem de ridicate, iar această liră slabă duce la creșterea presiunii asupra prețurilor”, spune acesta.
Investitorii prognozează o abordare extrem de agresivă din partea Băncii Centrale a Angliei.
„În contextul dat și având în vedere problemele cu care se confrunta UK în prezent, este posibil ca banca Angliei să ezite”, continuă el.
Analistul XTB consideră însă că cea mai dificilă misiune în această perioadă a avut-o Banca Centrală Europeană.
„BCE se confrunta deja cu o economie care încetinea, pe de altă parte a apărut și războiul din Ucraina, acum criza energetică, și nu a avut luxul pe care l-a avut FED de a majora atât de rapid și de a beneficia de un context cât de cât echilibrat, cum este cel din SUA. În momentul de față, BCE pare să se ajusteze mai rapid în raport cu FED și au fost anunțate deja mai multe majorări de dobândă la următoarele întâlniri. Se prognozează o primă majorare cu 75 de puncte de bază. Cred că daca vom asista la această accelerare a BCE către politica FED, vom vedea o scădere a acelui diferențial de dobândă, lucru care ar putea să ajute puțin euro.
Totuși, nu trebuie să excludem ideea crizei energetice, pentru că ne apropiem de cea mai importantă perioadă a anului, perioada rece, și va fi extrem de important cât de dificila va fi iarna, dacă va fi necesar un consum suplimentar, dacă consumul va fi unul mediu și va permite menținerea acelor rezerve și folosirea lor într-o manieră echilibrată. Prin urmare, există foarte multe semne de întrebare și cred că viitorul euro și al lirei depinde foarte mult de această perioadă de iarnă și de cum va arăta economia”, explică Radu Puiu.
Importurile din afara Uniunii Europene și anumite produse energetice cu prețul setat în dolari americani se scumpesc, în vreme ce stabilitatea cursului EUR/RON permite o temperare a „apăsării” inflației, se arată într-o analiză realizată de XTB România, casă de brokeraj specializată pe bursele internaționale.
„S-a scris istorie în septembrie în piețele valutare, o situație până la urmă deloc surprinzătoare, având în vedere uriașele tensiuni economice și geopolitice întrepătrunse”, constată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist XTB România.
Creșterea nevoii de siguranță într-un context deosebit de incert, cu amenințări de acutizare a conflictului în Ucraina, dar și temeri ample referitoare la alimentarea Europei cu energie sau stabilitatea bugetară a Marii Britanii au dat un nou impuls dolarului, aflat deja de luni de zile pe un puternic trend de apreciere.
Pe 28 septembrie, Euro cobora la un nou minim al perioadei de după iunie 2002, valorând mai puțin de 0,96 dolari americani.
Leul a pierdut peste 15% în fața dolarului american doar în 2022. Tot în acea zi, pe piața valutară, leul a atins, în cursul ședinței, un minim de peste 5,19 lei/dolar. La cursul BNR, minimul istoric a fost de 5.1794 lei/dolar. Nu ar fi fost ușor de anticipat că dolarul, nu Euro, va fi primul care va avea prefixul 5 în raport cu leul.
Anul acesta, până pe 29 septembrie, ora 21, leul a pierdut aproximativ 15,5% în fața dolarului american. Vestea nu este una bună din perspectiva inflației: importurile din afara UE și anumite produse energetice cu prețul setat în dolari americani devin astfel mai scumpe pe piața locală, cu prețul tradus în lei.
Pe de altă parte, stabilitatea cursului EUR/RON a permis o temperare a „apăsării” inflației, care ar fi devenit și mai accentuată în cazul în care leul ar fi bătut în retragere și în fața monedei unice europene, se arată în analiza XTB România.
Dincolo de costuri, între care și o povară mai mare pentru cei care au credite în dolari americani, din fericire, ponderea nu este mare. În datoria publică sau privată în valută predomină Euro. Așadar, este și o șansă: cei care livrează produse și servicii în SUA
dobândesc o poziție mai competitivă.
Datoria publică în dolari reprezenta, potrivit datelor recente, mai puțin de 10% din datoria publică totală din România. Totuși, o creștere de 10% a dolarului, având în vedere valoarea de 57,68 mld. lei echivalent a acesteia, înseamnă o creștere a principalului de rambursat cu peste 5 mld. lei.
Dobânzile la care statul român se va putea împrumuta, atât în dolari cât și în Euro, sunt în creștere, având în vedere traiectoria așteptată a fi setată de băncile centrale respective. Nevoia de consolidare fiscală ar putea însemna condiții mai restrictive pentru economie, anul viitor, decât în estimările anterioare, din prima parte a anului.
Leul se află de două sesiuni în revenire în raport cu USD, și, pe termen foarte scurt, pare a fi „adăpostit”, dar premisele curente sugerează că noi minime în piața Euro vs. dolar s-ar putea reflecta în noi niveluri record ale cursului dolar-leu, explică analistul Claudiu Cazacu.
Lira sterlină sub nivelul anului 1992
Pe de altă parte, dolarul puternic este doar o parte a poveștii care se derulează acum în Marea Britanie. Declinul lirei până la 1.035 dolari, niveluri fără precedent în istoria flotării libere a perechii liră sterlină/dolar american e semnul unei piețe în dezordine, sub efectul emoțiilor intense.
Lira este acum cu mult mai jos decât după episodul faimos din 1992, în care Banca Angliei a renunțat la protejarea cursului de schimb și a ieșit din sistemul anterior, cu pierderi masive, în timp ce profiturile l-au făcut celebru pe George Soros.
De la peste 2, GBP/USD coborâse spre 1,4 în aproape 6 luni. Anul trecut, în septembrie lira a fluctuat între 1,34 - 1,39 dolari. Luna aceasta, lira a pierdut, la minime, peste 11%, depășind
scăderea înregistrată în luna septembrie 1992. E drept, însă, că o temperare a dolarului miercuri și joi și intervenția Băncii Angliei au readus joi lira peste 1,10 dolari.
Bugetul care prevede tăierile cele mai mari de taxe ale ultimilor 50 de ani (45 mld. lire sterline în 5 ani) nu oferă și detalii despre modul cum vor fi finanțate, generând întrebări despre stabilitatea fiscală. Dobânzile titlurilor de stat britanice au crescut foarte rapid, ajungând la peste 5% pentru titlurile pe 30 de ani.
Banca Angliei a intervenit, nu prin creșterea de urgență a dobânzii, așa cum cereau mai multe voci, pentru a opri declinul lirei, ci prin reluarea injecțiilor de lichiditate. Mișcarea e în contra-timp față de politica de retragere a lichidității a altor bănci centrale majore, însă a câștigat puțin răgaz pentru guvern (FMI insistă, totuși, să fie regândit planul) și a dus la cea mai adâncă scădere din istorie, înregistrată într-o singură zi, a dobânzii de piață a titlurilor de stat pe 30 de ani.
Banca centrală este aproape obligată să livreze noi majorări de dobândă. Firmele de creditare ipotecară au fost forțate să retragă ofertele, sub asaltul celor care încercau să beneficieze de dobânzile încă neajustate, iar piețele de datorie publică au fost bulversate de mișcările recente și indică un cost mai mare de rambursare a împrumuturilor, în vreme ce lira slăbită îngreunează vizibil costul vieții.
Pentru moment, minimele recente par bine „apărate”, însă va fi nevoie de o repoziționare a planului guvernamental sau de o retragere susținută a dolarului, pentru a scuti lira sterlină de o nouă rundă de scăderi, nu doar în fața USD, ci și a Euro.
