Generația Z, cuprinzându-i pe cei născuți între mijlocul anilor 1990 și 2010, va reprezenta, la nivelul anului 2050, un procent de 35% din populația activă, urmând astfel să devină principalul vector decizional la nivel național, transmite, la PROFIT NEWS TV, Ovidiu Tișler, Associate Partner McKinsey & Company România.
„De asta este foarte important să înțelegem cine sunt acești oameni, care le sunt preocupările, în ce măsură sunt conștienți de provocările pe care o să le aibă în anii următori și în ce măsură își doresc să rămână în țară”, spune acesta.
În acest sens, McKinsey & Company, companie globală de consultanță în management strategic, prezentă în peste 130 de orașe și 65 de țări, a realizat o cercetare sociologică, în care au fost chestionați peste 800 de români cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani, din mediul urban.
„În domeniul nostru, noi suntem foarte pasionați de viitor și ne-am adresat o întrebare pe termen lung și anume, când o să reușească România să acopere în totalitate decalajul economic pe care îl are față de media UE. Am desfășurat mai multe scenarii și credem că acest decalaj poate fi acoperit în totalitate până în 2050.
România, de la momentul aderării la UE până astăzi, deja a recuperat jumătate din acest decalaj. În 2007, PIB-ul per capita al României era de 15.000 de euro, ori media europeană era de 30.000 de euro. Până astăzi decalajul s-a înjumătățit, iar PIB-ul per capita al României aproape că s-a dublat”, precizează Ovidiu Tișler.
Generația Z va fi cea responsabilă pentru a continua această traiectorie de creștere, astfel încât decalajul să fie acoperit în totalitate.
„Generația Z reprezintă astăzi undeva la 12% din populația activă. În anul 2050 o să reprezinte 35% și vor fi principalii vectori de decizie, directorii de companii, de universități și din sfera politică.
Am vrut să înțelegem prin intermediul acestei cercetări cum o să arate România din punct de vedere socio-demografic în anul 2050 și care o să fie provocările generației Z pentru a vedea cum îi putem sprijini mai bine”, mai spune acesta, adăugând că în 2050 România va avea o populație pe de-o parte scăzută, iar pe de altă parte îmbătrânită.
„Dacă în anul 2000, în România trăiau aproape 23 de milioane de locuitori, astăzi suntem la puțin peste 19 milioane. Cele mai pesimiste estimări vehiculează o cifră de 16 milioane de locuitori în 2050. Asta înseamnă că în mai puțin de jumătate de secol România riscă să-și piardă 30% din populație”, completează acesta.
Cercetarea realizată de McKinsey mai relevă și că, astăzi, dependența vârstnicilor este de 30 la 100, adică de persoane active pe piața muncii susțin 30 de vârstnici. În anul 2050. Se estimează că acest grad de dependență o să se dubleze, adică vor fi 60 de vârstnici raportat la populația activă.
Pentru a rezolva această problemă, mai spune Ovidiu Tișler, practic, se pot face două lucruri, fie să se mărească populația activă, fie să se sporească productivitatea la nivel individual.
„Ori în ceea ce privește demografia, noi avem o populație în scădere, România riscă să piardă 30% din populație în jumătate de secol. E o statistică destul de alarmantă și nu cunoaște exemple de succes de state pe plan mondial care au reușit să corecteze acest trend demografic. Și atunci, trebuie să ne concentrăm pe celălalt element care este productivitatea”, afirmă acesta.
Productivitatea are mai multe atribute. În primul rând, un om productiv este un om sănătos, atât din punct de vedere fizic, cât poate mai ales din punct de vedere mintal.
„Generația z este foarte sensibilă și atentă la sănătatea mintală, realizând faptul că probabil e principalul decident al calității vieții”, subliniază acesta.
În al doilea rând, o persoană productivă este o persoană educată și nu doar pe moment, ci care reușește să se reinventeze și să se adapteze la revoluția tehnologiei.
„Vedem ce poate să facă în ziua de astăzi AI și e lesne de imaginat cum AI o să poată înlocui o bună parte din joburi. Este foarte important să putem să ne adaptăm la realitățile pieței muncii și să îmbrățișăm noile oportunități care reies”, precizează el.
Și al treilea atribut ține de stabilitatea financiară. O persoană productivă este o persoană care reușește să cheltuiască mai mult decât produce, care economisește și care face investiții spre a-și produce un venit pasiv.
„Pentru generația Z sunt câteva semne îmbucurătoare. 75% din generația Z economisește, e mult peste media națională. Problema e că economiile merg pe concedii și hobby-uri și mai puțin spre investiții. Iar când se investește, se investește de regulă în imobiliare, foarte puțin la bursă și puținul care se investește la bursă e echivalat de cât se investește în criptomonede. Asta denotă o educație financiară care, cu siguranță, poate fi îmbunătățită”, spune acesta.
1 din 3 membri ai generației Z între 16-20 ani vrea să plece din țară, se mai arată în cercetarea realizată de McKinsey & Company România.
„Din anul 2000 până astăzi am pierdut aproape 4 milioane din populație. Este această eternă migrare a populației de care speram să scăpăm odată cu generația Z. Se pare însă că nu o să fie cazul. 1 din 3 membri ai generației Z vor să plece din țară acum. Și, privind în perspectivă, doar jumătate se văd în România la nivelul anului 2050.
Deci, pe de-o parte ne pleacă tinerii, pe de altă parte populația îmbătrânește. În anul 2000 aveam o vârsta medie de 34 de ani, acum e de 43 de ani. Și ăsta e un trend care o să continue și în viitor. E trendul global al longevității care o să se reflecte și în România”, afirmă Ovidiu Tișler.
„Nu mi-aș dori să părăsesc țara, însă nu exclud această variantă, dacă în viitor mi s-ar oferi o oportunitate foarte bună”, adaugă Alexandra Stănciulescu, tânără din generația Z.
Generația Z este, totodată, și mult mai antreprenorială. 2 din 3 membri ai generației Z se declară dornici de a-și începe propriul business, mult peste media națională.
„Antreprenoriatul e foarte important, e un indicator pentru soliditatea păturii de mijloc și a sănătății economiei în general. Problemele cu care se confruntă generația Z țin de aptitudinile de care ai nevoie pentru a-ți crea propriul business și de capital”, precizează Tișler.
„Noi nu avem acea teamă de nou, de schimbare”, afirmă Alexandra Stănciulescu, tânără din generația Z.
Educația reprezintă principalul aspect care poate ajuta generația Z, în timp ce tehnologia este elementul cheie care va spori gradul de productivitate individual.
„Și, dacă ne uităm la tehnologiile viitorului, este foarte important ca generațiile tinere să îmbrățișeze aceste tehnologii, pentru că ele sunt cele care o să croiască traiectoria productivității în România”, subliniază Ovidiu Tișler.
