Companiile devin tot mai interesate de a realiza investiții în soluții regenerabile pentru producerea propriei energii electrice, pe măsură ce prețurile ating noi recorduri. Până în 2025, afacerile mici și mijlocii ar putea produce un autoconsum de 300 MW putere instalată, de la 60 MW, cât este în prezent.
„Creșterea prețurilor la energie reprezintă motivul principal pentru care, în ultima perioadă, observăm creșteri substanțiale ale investițiilor în regenerabile. Acum câțiva ani, o recuperare bună a unei astfel de investiții era undeva la 7 ani, iar astăzi, prin prisma faptului că prețul energiei electrice a crescut atât de mult, recuperarea scade undeva la 5,5-6 ani. De asemenea, contextul face ca tehnologia să fie mult mai performantă și prețurile mult mai accesibile”, spune, la PROFIT NEWS TV, Mirel Jarnea, Head Of e-Industries în cadrul Enel X.
Companiile care investesc în sisteme de autoconsum și-au putea reduce cheltuielile cu energia de circa 40-50%, în funcție de profilul lor de consum.
„Din ce în ce mai multe companii fac acest pas prin investiții proprii, însă sperăm odată cu 2022 să trecem și la altfel de modele de business care sunt practicabile și de mare amploare în afară. Momentan așteptăm ca directivele europene să se alinieze cu legislația locală. Planul nostru este de a investi în alte modele de business, respectiv în care noi operăm centralele fotovoltaice de pe terenurile sau acoperișurile beneficiarului final și vindem către acesta strict energia produsă de acea capacitate”, continuă reprezentantul Enel X.
Potrivit acestuia, anul 2022 va fi unul excelent, în care tot mai multe companii vor investi în sisteme fotovoltaice, pentru producerea propriei energii electrice.
„Este un an în care sperăm ca marile companii, respectiv multinaționalele să împingă pedala, să înceapă să investească în partea de baterii, de storage. Și credem foarte tare în conceptul de descentralizare, în ideea în care orice companie poate să fie un producător și un consumator propriu. Noi încurajăm ca fiecare mic producător, mic antreprenor, să poată să aibă o astfel de sursă care să îi asigure un anumit procent din consum pe care poate să și-o genereze cu ajutorul soarelui”, mai spune Mirel Jarnea.
Printre primii care vor implementa sisteme de producere a propriei energiei, Mirel Jarnea pariază pe centrele logistice, comerciale și clădirile de birouri
„După sectorul de retail, văd sectorul alimentar foarte important, pentru că au foarte multe camere-frig unde să păstreze alimentele, și atunci au un consum în bandă liniar care face amortizarea să fie una extrem de atractivă”, subliniază acesta.
Până în 2030, oficialul se așteaptă clar la o reducere a prețurilor la energie, în funcție de gradul de implementare a surselor regenerabile.
„Unele companii promovează 30-40% descreșteri în prețurile energiei. Depinde foarte mult de gradul de implementare a surselor regenerabile. Noi ceea ce promovăm este o descentralizare a pieței, adică să nu mai depindem doar de sursele regenerabile construite de marii jucători”, concluzionează Mirel Jarnea.
Prețurile medii la electricitate pentru consumatorii casnici din UE au urcat ușor în primul semestru din 2021, comparativ cu perioada similară din 2020, iar cele mai mari creșteri, în moneda națională, au fost înregistrate în Slovenia, Polonia și România, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Prețurile medii la electricitate pentru consumatorii casnici din UE s-au situat la 21,9 euro/100 kWh în primul semestru din 2021, față de 21,3 euro/100 kWh în perioada similară din 2020,
În schimb, prețurile medii la gaze naturale pentru consumatorii casnici din UE au scăzut la 6,4 euro/100 kWh în primul semestru din 2021. Recent, prețurile la electricitate și gaze au crescut substanțial în UE, datele statistice pentru semestrul doi din 2021 urmând să fie publicate în aprilie 2022
Datele Eurostat mai arată că taxele și accizele reprezentau în UE 39% din prețul energiei electrice plătit de consumatori și 36% din prețul gazelor naturale, în prima jumătate din 2021. Prețurile la electricitate pentru consumatorii casnici s-au majorat în 16 state membre UE în primul semestru din 2021, comparativ cu perioada similară din 2020, cele mai mari creșteri, în moneda națională, fiind înregistrate în Slovenia (15%), Polonia (8%) și România (7%), iar cele mai semnificative scăderi în Olanda (minus 10%), Cipru (minus 7%) și Lituania (minus 6%).
Exprimate în euro, cele mai scăzute prețuri medii la electricitate pentru consumatorii casnici din UE în primul semestru din 2021 au fost în Ungaria (10 euro/100 kWh), Bulgaria (10,2 euro/100 kWh) și Malta (12,8 euro/100 kWh), iar cele mai ridicate în Germania (31,9 euro/100 kWh), Danemarca (29 euro/100 kWh), Belgia (27 euro/100 kWh) și Irlanda (25,6 euro/100 kWh).
În perioada cuprinsă între prima jumătate a lui 2020 și prima jumătate a lui 2021, prețurile medii la gaze naturale au scăzut în 20 din cele 23 de state membre UE care raportează datele privind prețurile gazelor naturale pentru consumatorii casnici. Cele mai semnificative scăderi de prețuri ale gazelor naturale, în moneda națională, au fost în Lituania (minus 23%), Slovacia (minus 10%) și Polonia (minus 9%).
În contrast, prețurile au crescut în Danemarca (19%), Germania (8%) și Luxemburg (6%). Exprimate în euro, cele mai scăzute prețuri medii ale gazelor naturale pentru consumatorii casnici din UE în primul semestru din 2021 au fost în Lituania (2,8 euro/100 kWh), Letonia (3 euro/100 kWh), Ungaria (3,1 euro/100 kWh) și România (3,2 euro/100 kWh), iar cele mai ridicate în Olanda (9,6 euro/100 kWh), Danemarca (9 euro/100 kWh) și Portugalia (7,6 euro/100 kWh). Eurostat precizează că datele pentru România sunt estimate.
