Banca Națională a României merge pe o creștere graduală a dobânzilor, “antidotul” împotriva inflației, spune Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație. El remarcă decelerarea economiei din ultimele trimestre și revenirea creșterii economice la 3-4% în acest an, în zona de potențial. Presiunile inflaționiste vor rămâne însă puternice pe termen scurt, iar o reducere a taxării în energie, care să se vadă în facturi, ar fi o idee foarte bună. Pe de altă parte, însă, Profit.ro a explicat că noul sistem pregătit de Guvern va aduce, de fapt, o scumpire în facturi.
BNR a majorat cu 0,25 puncte procentuale rata dobânzii de politică monetară, la 2%. Analiștii se așteptau mai degrabă la o majorare de 0,5 puncte procentuale, astfel încât BNR măcar să prindă din urmă Banca Poloniei și să nu rămână cu cea mai mică dobândă din regiune. Atitudinea mai pasivă a BNR este văzută de unii analiști drept potențial riscantă în condițiile unei inflații de aproape 8% pe an – riscă să scape din mână așteptările populației și firmelor privind inflația, ceea ce ar putea duce la o perioadă și mai lungă în care indicele prețurilor de consum să fie în afara țintei.
Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație, spune la PROFIT NEWS TV că decizia BNR din această săptămână înseamnă o întărire mai amplă a politicii monetară, în condițiile în care și coridorul între dobânzile facilităților permanente și rate cheie a fost majorat de la 0,75 puncte procentuale la 1 punct procentual, astfel că rata Lombard, relevantă pentru perioadele în care piața este în deficit de lichiditate, a crescut cu 0,5 puncte procentuale.
”Tendința globală este aceeași, toate țările emergente normalizează deja politicile monetare. Încep chiar și țările dezvoltate să o facă, am văzut că Fed se pregătește de creșterea dobânzilor, Anglia, Canada. Avem antidotul pentru inflație, dar durează până se va manifesta. Decizia BNR vine ca o soluție de echilibru, de aplicare graduală a acestui antidot, în doze în care să nu facă antidotul să fie mai rău decât boala. Însă clar este nevoie de acest antidot. Și tot la fel de important e să menționăm că noi nu am avut dobânzi zero în România, tocmai pentru că exista o anumită presiune inflaționistă și pentru că am fost prudenți”, spune Popa, care precizează că vorbește în nume personal.
Inflația a depășit în mod repetat așteptările băncii centrale în ultimul an și estimarea recentă a BNR este că va urca și peste vârful de 8,6% prognozat anterior, în noiembrie, pentru primăvara acestui an, ca urmare a scumpirii mai mari a energiei.
BNR menționează în comunicat îngrijorările recente cu privire la dinamica economică. O economie care crește mai lent generează teoretic mai puțină inflație ca urmare a unei cereri mai reduse.
”Am avut un trimestru al treilea care a fost pe plus, dar datorită agriculturii, care a avut un an bun, dar se pare că trimestrul al patrulea va aduce stagnare economică. Asta face probabil o restrângere a excedentului de cerere agregată. Chiar și în aceste condiții, presiunile inflaționiste sunt ample, ele vin în special din piața de energie. Pe noi ne diferențiază negativ impactul șocului liberalizării, care a venit la un moment foarte nepotrivit, pe fundalul creșterii fulminante ale prețurilor. Este un context de relativă încetinire economică, dar asta nu înseamnă că vom avea cifre dezamăgitoare. Noi vedem o creștere între 3 și 4% anul acesta, în zona potențialului de creștere economică”, adaugă Popa.
Piața de energie electrică a fost liberalizată de la începutul anului trecut, dar o parte semnificativă dintre consumatori nu semnaseră încă contracte cu furnizorii, după ce în 2019 intrase în vigoare liberalizarea pieței de gaze. Prețurile au crescut accelerat atât la nivel național cât și internațional.
Incertitudinile cu privire la evoluția inflației sunt generate și de mișcările politice. Guvernul discută o extindere a perioadei de susținere a populației facturilor la curent electric și gaze - ar putea veni cu alte măsuri, cum este o reducere a TVA și scutirea plăților pentru certificatele verzi și cogenerare.
”Vedem că se încolțesc idei foarte bune în această direcție, mă refer la soluțiile de reducere a taxării pe energie. Cred că ar fi foarte bine venite, ar putea domoli rata inflației și ar limita impactul pe care îl resimt românii în buzunar. Sper să văd această reducere a taxării, pentru că ar domoli și inflația”, arată Popa. Pe de altă parte, însă, Profit.ro a explicat că noul sistem pregătit de Guvern va aduce o scumpire în facturi.
Energia mai scumpă generează și așa-numitele efecte de runda a doua – costurile mai mari de producție sunt transmise consumatorilor în prețuri. Evoluția nu este una liniară, firmele judecă dacă piața poate accepta prețurile mai mari fără să piardă din vânzări și ar putea decide să facă alte ajustări sau să-și reducă marjele de profit. Dacă așteptările sunt însă că inflația este una persistentă și că prețurile vor fi crescute de toată lumea, în condițiile în care banii sunt ieftini și disponibili, atunci decizia de creșterea a prețurilor produselor și serviciilor vândute este una mai facilă.
Cu aceste efecte de runda a doua au mai mult de-a face băncile centrale, mai ales cele mici. Popa spune că BNR crește de trei ședințe de politică monetară prețul banilor și semnalul e că ”epoca dobânzilor foarte mici s-a încheiat”.
Faptul că BNR are cea mai mică rată cheie din regiune și o rată reală adânc în teritoriu negativ face mai puțin atractive plasamentele în lei, ceea ce în schimb pune presiune pe cursul de schimb. România este în poziția în care are nevoie de finanțare externă pentru echilibrarea balanței de plăți – importurile ridicat duc la un cont curent în deficit, care se tot adâncește.
”Avem cel mai mare deficit de cont din Europa. Europa per total are surplus mare, iar acest aspect ne poziționează negativ în context regional, este o vulnerabilitate a economiei românești, ce-și arată colții exact atunci când se tensionează piețele internaționale, când acestea devin mai reticente în a ne finanța acest deficit. Deficitul extern a crescut cu 58% anul trecut, undeva la 14 miliarde de euro. Faptul că este ridicat ne vulnerabilizează în cazul unor tensiuni pe piețele internaționale”, spune Popa.
Pentru celălalt deficit important al României, cel bugetar, este programată o nouă reducere relativă la dimensiunea economiei, deși nivelul acestuia rămâne unul ridicat (posibil cel mai ridicat din UE) – de la 8% din PIB standarde ESA în 2021 la 6,2% în acest an.
”Este un plan bun, arătăm că mergem pe traiectoria de consolidare fiscală. Planurile sunt bune, dar trebuie și executate și acolo este problema. Consiliul Fiscal ne spune că are anumite rezerve în a considera creșterea colectării. Cred că mai întâi trebuie să ne uităm la eficiența cheltuirii și apoi la creșterea veniturilor fiscale. Însă cred că planurile sunt bune, vedem o dorință de consolidare fiscală”, spune Popa.
În ceea ce privește piața bancară, Cristian Popa spune că nu se așteaptă la o creștere importantă a ratei creditelor neperformante, chiar dacă vor crește dobânzile la creditele în derulare. Pe deoparte nu mai există pericolul riscului valutar din urmă cu un deceniu, pe de altă parte economia este așteptată să crească în continuare. La nivelul băncilor situația este de asemenea bună, adaugă el – “sectorul bancar este foarte bine capitalizat, este lichid, este profitabil”.
