Reincriminarea ca faptă penală a reținerii/încasării și neplății la buget, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a unor impozite și/sau a unor contribuții, aplicată începând cu 1 martie 2022, ridică semne de întrebare privind constituționalitatea din cauza adoptării acestei măsuri prin ordonanță de urgență.
Vezi mai jos soluția gândită acum de Ministerul Finanțelor și prezentată joi de Profit.ro
„Măsura de reincriminare a acestor fapte a fost adoptată de către Guvern prin Ordonanță de Urgență. Ne reamintim că prin referendumul pe tema justiției din 26 mai 2019 s-a votat interzicerea adoptării de măsuri de modificare a legilor justiției prin OUG, aspect care, în jurisprudența CCR, a mai fost sancționat din punct de vedere al constituționalității legii adoptate cu încălcarea voinței poporului exprimată prin referendum”, explică, la PROFIT NEWS TV, Călin Dragoman, Senior Managing Associate KPMG Legal.
Totodată, el consideră că nu este justificată urgența adoptării acestei măsuri de politică penală printr-o OUG, la o distanță de șase ani de la momentul pronunțării CCR cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor anterioare, similare cu cele actuale.
„Guvernul, în preambulul Ordonanței de Urgență, nu prezintă în mod clar care a fost urgența justificării acestei măsuri de politică penală. Nu am văzut să existe un studiu de impact care să fundamenteze această măsură și care să necesite reintroducerea unei astfel de incriminări”, continuă acesta.
Ordonanța de Urgență, care prevede reincriminarea ca faptă penală a reținerii și nevirării unor contribuții și impozite, adoptată de Guvern în data de 17 decembrie 2021, ar putea fi astfel neconstituțională.
„Apreciez că există serioase îndoieli de constituționalitate a adoptării acestei incriminări prin intermediul unei OUG câtă vreme nu a existat un studiu de impact care să justifice adoptarea unei astfel de măsuri, nu este justificată o urgență a măsurii față de perioada îndelungată de timp de la momentul încetării efectelor fostei incriminări și se opune adoptării unei astfel de măsuri rezultatul referendumului din data de 26 mai 2019”, subliniază Călin Dragoman.
Deși această măsură are scopul de a împiedica evaziunea fiscală și a proteja bugetul de stat, îi va afecta și pe acei contribuabili care, chiar dacă și-au declarat în mod corect baza impozabilă, se află în dificultate financiară și în imposibilitatea de a-și achita obligațiile fiscale.
„Aici se ridică o întrebare de legalitate a acestei incriminări câtă vreme există deja pârghii juridice prin care statul prin ANAF poate efectua proceduri de recuperare a debitelor fiscale restante, cum ar fi, procedura execuțională fiscală, procedura insolvenței, posibilitatea contribuabilului de a apela la o procedură de redresare financiară, eșalonare a obligațiilor fiscale etc., astfel încât trecerea pe tărâmul ilicitului penal reprezintă o ultimă măsură ce ar trebui aplicată”, atrage atenția Călin Dragoman.
Potrivit acestuia, numărul dosarelor penale ce vor apărea după data de 1 martie 2022 va continua să fie unul redus.
„Până a ajunge în sfera ilicitului penal, contribuabilul deține mijloace juridice prin care, chiar dacă a depășit scadența plății obligațiilor fiscale cu mai mult de 60 de zile, să poată invoca remedii prin care să arate organelor fiscale care se află într-o anumită dificultate financiară în vederea plății acestor obligații. În acest caz, nu putem vorbi de o intenție a contribuabililor în a nu achita aceste obligații fiscale și deci nu ar trebui să se dispună antrenarea răspunderii acestora din punct de vedere penal”, mai precizează el.
Ministerul Finanțelor pregătește pentru 1 martie un mecanism care să asigure că reincriminarea ca faptă penală a reținerii și nevirării unor contribuții și impozite nu are un impact disproporționat asupra firmelor care au datorii la stat, dar au și de recuperat sume de la autorități publice, a anunțat anterior în exclusivitate Profit.ro.
Joi, Profit.ro a prezentat și soluția gândită de minister - VEZI AICI
La finele anului trecut, Guvernul a adoptat o ordonanță care include mai multe măsuri, printre care și reincriminarea ca faptă penală a reținerii și neplății, respectiv a încasării și neplății, termenul de aplicare fiind de la 1 martie 2022. Fapta de neîncasare și neplată, prevăzută în proiectul inițial, a fost exclusă din forma aprobată.
Impozitele și contribuțiile care intră sub incidența acestei prevederi
- Impozitul pe dividendele plătite de o persoană juridică română către o persoană juridică română
- Impozitul pentru veniturile din activități independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă
- Impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală
- Impozit pe venitul din salarii si asimilate salariilor Impozitul pe veniturile din arendă Impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi
- Impozitul pe veniturile impozabile obținute din lichidarea unei persoane juridice sau din reducerea capitalului social, potrivit legii
- Impozit pe veniturile sub forma de dividende
- Impozitul pe veniturile din pensii
- Impozitul pe veniturile din premii și din jocuri de noroc
- Impozitul pe veniturile din alte surse
- Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II din Legea nr. 227/2015 cu modificările și completările ulterioare
- Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică sau entitate - asociere fără personalitate juridică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific, cu modificările și completările ulterioare
- Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului III din Legea nr. 227/2015 cu modificările și completările ulterioare
- Contribuția de asigurări sociale
- Contribuția de asigurări sociale de sănătate
- Impozitul cu reținere la sursă pe veniturile obținute din România de nerezidenți sau potrivit convențiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state
- Impozit datorat pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal
- Contribuția la Fondul pentru mediu
