Decizia vine în contextul în care Comisia Europeană a lansat, în septembrie anul trecut, un plan și o strategie de dezvoltare, cercetare și producție a semiconductorilor, prin care vrea ca statele membre să devină independente de producția din China, ca urmare a crizei de componente electronice care a creat probleme în lanț pentru mai multe industrii.
Este pentru prima dată când România face parte dintr-un astfel de mecanism complex de tip IPCEI (Proiectului de Interes Comun European în Microelectronică și Tehnologia Comunicațiilor), acesta fiind și cel mai mare proiect finanțat din bani europeni derulat vreodată de Ministerul Economiei. Prin PNRR, Ministerul Economiei va beneficia de 500 de milioane de euro, bani care vor fi investiți în proiecte de cercetare, inovare și dezvoltare în domeniul microelectronicii.
Ministerul a transmis deja către Comisia Europeană lista beneficiarilor direcți și indirecți care s-au înscris pentru accesarea acestor fonduri prin PNRR.
„Este un prim pas în a ne declara seriozitatea în abordarea domeniului semiconductorilor. Ne dorim să atragem un producător în domeniul semiconductorilor. Suntem deciși să aducem o fabrică de semiconductori în România ținând cont de avantajele competitive pe care le avem. Am mare încredere că, în perioada următoare, sper ca în cursul acestui an, să avem deja creionată investiția care va veni în România și cum vom putea să dezvoltăm următorii pași”, a spus, la PROFIT NEWS TV, Florin Spătaru, Ministrul Economiei.
Lista beneficiarilor direcți:
1. Robert Bosch SRL și Bosch Automotive
2. NXP Semiconductors Romania SRL
3. Continental Automotive Romania SRL și Continental Automotive SRL
4. Analog Devices Romania SRL
5. Bluespace Tehnology
6. Fixsotech
7. Medapteh Plus Cert SRL
8. Microelectronica SA
De asemenea, ministrul Economiei are planuri de a introduce și cursuri de specialitate în universități și școli, pentru a asigura capitalul uman necesar companiilor producătoare de astfel de componente.
„Împreună cu Ministerul Educației discutăm care sunt competențele și curiculele educaționale pe care le putem implementa în universități și licee pentru a asigura capitalul uman necesar. Discutăm și cu universitățile despre cum putem crea aceste hub-uri de cercetare-inovare, astfel încât să putem deveni foarte atractivi în această zonă”, adaugă ministrul.
Florin Spătaru mai susține și că stabilitatea energetică a țării reprezintă un avantaj în dezvoltarea producției de semiconductori.
„Trebuie să ținem cont că România produce cam 80% din energia necesară, iar o fabrică în domeniul semiconductorilor este un mare consumator de energie. Avem planuri de dezvoltare energetică pentru a asigura această stabilitate. Energia necesară la prețuri competitive, capitalul uman, investițiile și implicarea noastră directă în a EU Chips Act cu siguranță va poziționa România într-o situație favorabilă într-un astfel de demers”, mai spune acesta.
