PROFIT NEWS TV De ce s-a scumpit, de fapt, lemnul

Prețul lemnului de foc s-a dublat față de anul trecut, de la 250 de lei pe metru cub, la cel puțin 500 de lei. Principalul motiv, potrivit lui Cătălin Tobescu, președintele Asociației Prolemn, este reprezentat de blocajele din administrația silvică.

„România nu are o strategie forestieră prin care să surprindă și să valorifice acest potențial al pădurilor. Toate directivele și politicile europene ne încurajează să folosim acest lemn pe care îl avem. S-au făcut foarte multe lucruri bune pentru a reduce acest fenomen al tăierilor ilegale, dar exacerbarea temerilor privind tăierile ilegale au determinat adoptarea a foarte multe măsuri care au condus la blocaje.

Deși Codul Silvic prevede că ar trebui să avem norme privind circulația masei lemnoase și norme separate privind consumul de lemn propriu al proprietarilor, sumal 2.0 (sistem informațional de urmărire a materialului lemnos) tratează exploatările comerciale și consumul de lemn de foc al unui mic proprietar de pădure în același mod, practic blocând accesul de pe micile proprietăți și vegetații la resursă. Din cauza asta a apărut în toamnă un minus în piață de 3-4 milioane de metri cubi de lemn. Pur și simplu oamenii nu au avut acces la proprietățile lor”, a explicat, la PROFIT NEWS TV, Cătălin Tobescu, președintele Asociației Prolemn.

A doua problemă care a dus la scumpirea prețului lemnului semnalată de acesta este legată de evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice (sisteme de planificare și reglementare a gestionării pădurilor), care a creat o criză artificială în piață.

„Din 300 de amenajamente care au intrat în 2021 în această evaluare de mediu, doar 9 s-au finalizat cu un aviz de mediu, cu o evaluare adecvată și cu raport de mediu. Toate pădurile care în 2021 trebuiau să aibă noi planuri de amenajare au intrat într-un blocaj și astfel resursa a devenit din ce în ce mai puțină în piață”, atrage atenția Cătălin Tobescu. 

Legat de interzicerea completă a producției de energie pe bază de biomasă forestieră în UE, atât în centrale mari comerciale, cât și în sobe individuale utilizate pentru încălzirea rezidențială, președintele Asociației Prolemn susține că este doar o dezinformare. 

„În PNRR este formulată foarte clară necesitatea de diversificare a mixului energetic folosit pentru încălzire astfel încât să se asigure sustenabilitatea provenienței resursei de combustibil folosit, în speță de lemn. Ideea care reiese din PNRR este că populația are nevoie de alternative și lemnul care este folosit pentru încălzire în mod evident trebuie să provină din tăieri sustenabile, din gestionarea sustenabilă a pădurilor”, mai precizează acesta. 

Practic, în PNRR se subliniază importanța diversificării resurselor folosite de către populație pentru încălzirea gospodăriilor, astfel încât să nu existe o presiune excesivă pe resursa de lemn pentru foc. 

„Avem o resursă de lemn care merge către industria lemnului, către asigurarea necesarului de lemn de foc a populației și o componentă care merge chiar către producția de energie. Se neglijează de foarte multe ori această componentă socială a resursei de lemn, prin faptul că 3,5 milioane de gospodării din România se încălzesc cu lemn de foc. Este o resursă foarte importantă pentru asigurarea securității energetice a populației. Deși în spațiul public s-au vehiculat tot felul de idei trăsnite că putem să înlocuim lemnul cu gaze sau altceva, realitatea este că, pe termen cel puțin scurt și mediu, nu există alternative pentru folosirea resursei de lemn pentru încălzire. Extinderea rețelei de gaze ar însemna costuri enorme și nu se poate face peste noapte”, mai spune Cătălin Tobescu.