Depășirea pragului de 50% din PIB a datoriei publice este și o urmare a faptului că România a intrat în criza sanitară deja cu deficite foarte ridicate, accentuate ulterior de măsurile luate de Guvern pentru a sprijini economia în ultimii doi ani, spune Ciprian Dascălu, economist-sef al BCR.
„Am intrat cu un deficit bugetar foarte ridicat în criza Covid. Din cauza măsurilor necesare pentru a sprijini economia de-a lungul crizei Covid, aceste deficite s-au adâncit. Acum plătim într-un fel greșelile trecutului. Dacă în anii în care aveam o creștere economică peste potențial, undeva la peste 5%, am făcut deficite în apropiere de 3% și chiar deficite structurale peste 3%, acum a venit notă de plată”, a spus, la PROFIT NEWS TV, Ciprian Dascălu, economist sef BCR.
Vineri, îndatorarea statului a trecut pentru prima dată de pragul de 50% din PIB, în ianuarie și februarie, potrivit datelor analizate de Profit.ro pentru cele două luni ale acestui an. Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede că depășirea pragului de 50% în ce privește îndatorarea presupune ca Guvernul să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei în PIB, urmând ca programul să cuprindă, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Ministerul Finanțelor a prezentat deja o informare care prevede măsuri de menținere a indicatorului datorie guvernamentală în PIB la un nivel sustenabil.
Ciprian Dascălu adaugă că este foarte dificilă ajustarea fiscală pe o perioadă în care economia încetinește sau merge sub potențial, pentru că ar însemna un cost suplimentar pentru economie și ar putea duce la o încetinire mai mare a creșterii economice.
„Sunt probleme în special la cheltuielile rigide, respectiv cheltuieile în România cu salariile și pensiile, care au o pondere foarte ridicată în veniturile bugetare. În România structura rigidității este undeva la 82%. Celelalte țări din regiune, cu care ne place să ne comparăm, Polonia, Cehia și Ungaria, au acest raport dintre cheltuielile rigide și veniturile fiscale undeva între 67 și 71%”, explică acesta.
Tot săptămâna trecută, INS a anunțat că rata inflației din România a trecut de pragul de 10%, atingând, în luna martie, 10,2%, deși ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, spunea, în contextul pachetului de măsuri decis de coliție, că "inflația a încetinit puternic" în România, în urma ordonanței emise de Guvern pentru plafonarea prețurilor la energie și că "dacă la început se discuta despre o inflație cu două cifre în luna martie, iată că nu este cazul".
Economistul-șef al BCR spune însă că „nu ne surprinde atât de mult creșterea ratei inflației din ultima lună cât ne-a surprins în ultimele 2-3 luni creșterea accelerată a inflației de bază, care a ajuns deja la 7%.”
Pentru a tempera creșterea inflația, BNR a urcat dobânda cheie la 3% în ultima ședință de politică monetară, de săptămâna trecută. În acest context, BCR și-a revizuit estimările pentru rata de politică monetară la 4,5% pentru anul acesta.
„Principalul factor care ne-a determinat să ne revizuim cu un punct procentual în sus așteptările privind rata de dobândă a fost că ne-am revizuit cu ceva mai mult de un punct procentual în sus estimările privind rata inflației de bază care este practic obiectivul oarecum nedeclarat al BNR, dar este acea parte din inflație pe care măsurile de politică monetara o pot influența direct”, mai spune Ciprian Dascălu.
BCR estimează că și inflația de bază va continua să crească, ajungând la un vârf de 8,5%.
