Începând cu luna iunie 2022, companii locale din diverse domenii au intrat într-un proces de reorganizare și fac restructurări semnificative în rândul personalului, spune, la emisiunea PROFIT LIVE de la PROFIT NEWS TV, Gabriela Pleșa, director general Global Mobility.
„Asistăm la procese de reorganizare în cadrul companiilor și în egală măsură la restructurări semnificative, ceea ce implică concedieri colective inclusiv. În luna iunie anul trecut am gestionat primul proces de restructurare din retailul non alimentar pentru o companie care a renunțat la toate operațiunile din România, adică aproximativ 170 de angajați au fost concediați”, spune aceasta, adăugând că există companii și din alte domenii care au recurs la procese de restructurare, precum HoReCa, industria de prelucrare a lemnului, construcții și chiar industria IT.
„În industria lemnului spre exemplu, din cauza conflictului producția s-a diminuat extrem de tare astfel că s-au văzut nevoiți să ajusteze numărul de personal. Pe de altă parte și din cauza tehnologiilor noi implementate se iau decizii de restructurare a numărului de posturi. Avem în discuții restructurări în cadrul unui alt retailer non alimentar, care intenționează să reducă numărul punctelor de lucru din România din cauza consumului extrem de diminuat față de anul trecut”, completează directorul general al Global Mobility.
„Avem semnale din industria IT în anumite companii. Însă, din fericire, este o industrie care are o capacitate de absorbție rapidă și de integrare în alte companii. Sunt restructurări planificate inclusiv în companii de construcții, care se pregătesc pentru o restructurare în a doua parte a anului curent, din cauza volumului redus de lucrări pe care le estimează. S-ar putea să avem surprize și să nu fie cazul”, adaugă ea.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Gabriela Pleșa mai spune și că ceea ce se întâmplă în momentul de față în piață este o „situație atipică”.
„Sunt companii care vor să facă restructurări, însă nu pot să determine un volum real. Majoritatea mizează pe un procent de 10-15%. Nu avem o preconizare exactă despre ceea ce se va întâmpla peste 3 luni”, afirmă aceasta.
În ceea ce privește importul de personal, pentru a suplini deficitul de forță de muncă exist în anumite domenii pe piața locală, Gabriela Pleșa spune că procesul este în continuare greoi, probabil din cauză că logistica de la nivelul atât a instituției competente din România, cât și de la nivelul consulatelor nu a fost adaptată corespunzător.
„Niciodată până anul trecut România nu a mai avut un asemenea contingent de lucrători străini. Mai mult decât atât, anul trecut aceleași instituții au avut în gestionare valul de refugiați proveniți din Ucraina. Situația, din punctul meu de vedere, este oarecum într-un blocaj, atâta timp cât ne lovim de proceduri care se întind pe mai mult de 6-7 luni. Dacă mai includem aici și procedurile de recrutare, cu atât mai mult”, precizează Gabriela Pleșa, care consideră că problema este strict la nivel administrativ.
Astfel, cele mai mari provocări legate de importul de personal, continuă ea, sunt durata de procesare a solicitărilor și stabilitatea forței de muncă.
„Există cetățeni care au dificultăți în a se adapta culturii organizaționale din România și se reorientează spre alte domenii sau alți angajatori care sunt considerați compatibili cu pregătirea lor profesională”, mai spune aceasta.
Ea recomandă angajatorilor să ia în considerare că integrarea muncitorilor străini poate să dureze o perioadă mai lungă de timp și înainte de orice demers, încă din stadiul de recrutare, să le facă acestora o prezentare cât mai amănunțită asupra condițiilor de muncă din România, din cadrul companiilor și o prezentare cât mai realistă a condițiilor de trai.
„Nu de puține ori întâlnim situații în care lucrători proveniți din statele non UE acceptă un anumit venit salarial, se integrează în cadrul companiilor și constată după 2-3 luni că nu au suficiente resurse financiare pentru nivelul de trai așteptat”, subliniază Gabriela Pleșa.
Domeniile care au cea mai mare nevoie de capital uman din străinătate rămân în continuare HoReCa, construcțiile, producția și, mai nou, domeniul auto.
